9 definiții pentru îmblânzitoare
Explicative DEX
ÎMBLÂNZITOR, -OARE, îmblânzitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ. – Îmblânzi + suf. -tor.
ÎMBLÂNZITOR, -OARE, îmblânzitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ. – Îmblânzi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmblânzitor, ~oare [At: MINEIUL (1776) 2/2 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~i, ~oare / E: îmblânzi + -tor] 1 smf (Spc) Persoană care se ocupă cu îmblânzirea (3) animalelor sălbatice dând reprezentanții publice, mai ales la circ. 2-3 smf, a (Persoană) care îmblânzește (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBLÎNZITOR, -OARE, îmblînzitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblînzirea animalelor sălbatice. Zmeul, de cînd rămăsese închis în ostrovul său, ca leul în cușca îmblînzitorului de dobitoace, nu făcea alt decît da ocol ostrovului. POPESCU, B. II 74.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMBLÂNZITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice. ~ de tigri. /a îmblânzi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
îmblânzitoare s. f., g.-d. art. îmblânzitoarei; pl. îmblânzitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îmblânzitoare s. f., g.-d. art. îmblânzitoarei; pl. îmblânzitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmblânzitoare s. f., g.-d, art. îmblânzitoarei, pl. îmblânzitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎMBLÂNZITOR s. v. dresor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBLÎNZITOR s. dresor. (~ de lei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
îmblânzitor, îmblânzitorisubstantiv masculin îmblânzitoare, îmblânzitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care se ocupă cu îmblânzirea animalelor sălbatice dând reprezentații publice, mai ales la circ. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dresor
- Zmeul, de cînd rămăsese închis în ostrovul său, ca leul în cușca îmblînzitorului de dobitoace, nu făcea alt decît da ocol ostrovului. POPESCU, B. II 74. DLRLC
-
etimologie:
- Îmblânzi + -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.