IOLĂ, iole, s. f. Ambarcațiune sportivă îngustă și ușoară, cu o velă prinsă de un catarg, condusă de o singură persoană. – Din fr. yole.

iolă sf [At: DA ms / S și: yolă / Pl: ~le / E: fr yole] Ambarcațiune sportivă, îngustă și ușoară, cu o velă prinsă de un catarg, condusă de o singură persoană.

IOLĂ, iole, s. f. Ambarcație sportivă îngustă și ușoară, cu o velă prinsă de un catarg, condusă de o singură persoană. – Din fr. yole.

IOLĂ, iole, s. f. Barcă de sport, îngustă și ușoară, cu pînze sau cu lopeți. – Pronunțat: io-.

IOLĂ s.f. Ambarcație cu vîsle sau cu pînze, strîmtă, lungă și ușoară, larg răspîndită în concursurile de iahting. ♦ Ambarcație cu doi arbori, folosită pentru pescuit. ♦ Barcă cu două, patru sau șase rame, folosită de nave în diferite scopuri. [Pron. io-. / cf. fr. yole, sp. yola, engl. Yawl, norv. jol].

IOLĂ¹ s. f. ambarcație de sport strâmtă, lungă și ușoară, cu o singură velă, condusă de o singură persoană. ◊ ambarcație cu doi arbori, pentru pescuit. ◊ barcă cu două, patru sau șase rame, folosită de nave în diferite scopuri. (< fr. yole)

IOLĂ ~e f. Ambarcație sportivă de dimensiuni mici, condusă de o persoană cu ajutorul unei singure vele. [G.-D. iolei; Sil. io-lă] /<fr. yole

yolă sf vz iolă.

*YOLĂ, IOLĂ (pl. -le) sf. ⛵ Barcă îngustă și ușoară, cu pînze sau cu lopeți, întrebuințată la sporturi (👉 TAB. XLI, 10) [fr.].

iolă (io-) s. f., g.-d. art. iolei; pl. iole

iolă s. f. (sil. io-), g.-d. art. iolei; pl. iole