TALONETĂ, talonete, s. f. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălțăminte, pentru a asigura rezistența îmbinării. ♦ Branț. ♦ Bucată de stofă, cusută la manșetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc, [Var.: talonet s. n.] – Din fr. talonnette.

talonetă sf [At: VINEA, L. I, 218 / V: ~net sn / Pl: ~te / E: fr talonnette] 1 Bucată de carton, de piele sau de plută, fixată în pantof între branț și glenc, în dreptul călcâiului, pentrua asigura rezistența îmbinării. 2 Branț (1). 3 Dublaj la manșetă. 4 Bucată de stofa cusută la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc.

TALONETĂ, talonete, s. f. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălțăminte, pentru a asigura rezistența îmbinării. ♦ Branț. ♦ Bucată de stofă, cusută la manșetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. [Var.: talonet s. n.] – Din fr. talonnette.

TALONETĂ s.f. 1. Bucată de piele, de carton sau de plută, care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă; branț. 2. Bucată de stofă, cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. [< fr. talonnette].

TALONETĂ s. f. 1. bucată de piele, de carton sau de plută, în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă; branț. 2. bucată de stofă cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. (< fr. talonnette)

TALONETĂ ~e f. 1) Bucată de carton sau de alt material, care se aplică în interiorul încălțămintei în dreptul călcâiului. 2) Bucată de stofă cusută la manșetă sau la marginea de jos a pantalonilor (pentru a preîntâmpina uzura). /<fr. talonnette

TALONET s. n. v. talonetă.

talonet sn vz talonetă

TALONET s. n. v. talonetă.

talonetă s. f., g.-d. art. talonetei; pl. talonete

talonetă s. f., g.-d. art. talonetei; pl. talonete

talonetă s. f., pl. talonete