3 definiții pentru strămura

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strămura vt [At: DDRF / Pzi: strămur / E: drr strămurare] (Îvr) 1 A înțepa (cu strămurarea). 2 (Fig) A ațâța (4).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strămura vb., ind. prez. 1 sg. strămur, 3 sg. și pl. strămură

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

strămura, strămur, vb. I (înv.) 1. a înțepa cu strămurarea (v.). 2. (fig.) a ațâța.

Intrare: strămura
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strămura
  • strămurare
  • strămurat
  • strămuratu‑
  • strămurând
  • strămurându‑
singular plural
  • strămură
  • strămurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strămur
(să)
  • strămur
  • strămuram
  • strămurai
  • strămurasem
a II-a (tu)
  • strămuri
(să)
  • strămuri
  • strămurai
  • strămurași
  • strămuraseși
a III-a (el, ea)
  • strămură
(să)
  • strămure
  • strămura
  • strămură
  • strămurase
plural I (noi)
  • strămurăm
(să)
  • strămurăm
  • strămuram
  • strămurarăm
  • strămuraserăm
  • strămurasem
a II-a (voi)
  • strămurați
(să)
  • strămurați
  • strămurați
  • strămurarăți
  • strămuraserăți
  • strămuraseți
a III-a (ei, ele)
  • strămură
(să)
  • strămure
  • strămurau
  • strămura
  • strămuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)