9 definiții pentru sonetă
Explicative DEX
SONETĂ, sonete, s. f. Dispozitiv alcătuit dintr-un berbec (II 2) care alunecă pe un stâlp vertical, cu care se bat (manual sau mecanic) piloții în sol (de obicei pe fundul unei ape), menținându-i totodată în poziția prescrisă. – Din fr. sonnette.
SONETĂ, sonete, s. f. Dispozitiv alcătuit dintr-un berbec (II 2) care alunecă pe un stâlp vertical, cu care se bat (manual sau mecanic) piloții în sol (de obicei pe fundul unei ape), menținându-i totodată în poziția prescrisă. – Din fr. sonnette.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sonetă1 sf [At: ANTIPA, P. 581 / Pl: ~te / E: fr sonnette] Utilaj de construcție cu ajutorul căruia se bat piloții în pământ, de obicei pe fundul unei ape, menținându-i totodată în poziția prescrisă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SONETĂ, sonete, s. f. Mașină de lucru alcătuită în general dintr-un berbec care alunecă pe un stîlp vertical; se întrebuințează la baterea piloților în fundul unei ape.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SONETĂ s.f. Aparat folosit pentru baterea piloților2 în pămînt (în fundul unei ape). [< fr. sonnette].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SONETĂ s. f. utilaj pentru baterea piloților2 și palplanșelor în pământ. (< fr. sonnette)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SONETĂ ~e f. Dispozitiv pentru baterea stâlpilor în pământ prin lovituri repetate. /<fr. sonnette
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
sonetă (utilaj) s. f., g.-d. art. sonetei; pl. sonete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sonetă (utilaj) s. f., g.-d. art. sonetei; pl. sonete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sonetă s. f., pl. sonete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sonetă, sonetesubstantiv feminin
etimologie:
- sonnette DEX '09 DEX '98 DN