12 definiții pentru somptuar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOMPTUAR, -Ă, somptuari, -e, adj. Referitor la cheltuieli. ◊ Legi somptuare = legi care, în vechea Romă, interziceau cheltuielile exagerate, în special pentru lux și risipă. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. somptuaire.

SOMPTUAR, -Ă, somptuari, -e, adj. Referitor la cheltuieli. ◊ Legi somptuare = legi care, în vechea Romă, interziceau cheltuielile exagerate, în special pentru lux și risipă. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. somptuaire.

somptuar, ~ă a [At: PROT. – POP. / P: ~tu-ar / V: (rar) ~iu, ~ie, (înv) sum~, sumptuariu, sumptuarie / Pl: ~i, ~e / E: fr somptuaire] 1 (Îdt) Privitor la cheltuieli. 2 Care este foarte costisitor. 3 Care ține de lux. 4 (Îs) Legi ~e Legi care, în vechea Romă, interziceau cheltuielile exagerate, în special pentru lux și risipă.

SOMPTUAR, -Ă adj. Referitor la cheltuieli. ♦ Legi somptuare = legi care opreau luxul și cheltuielile exagerate în vechea Romă. [Pron. -tu-ar. / cf. fr. somptuaire, lat. somptuarius < sumptus – cheltuială].

SOMPTUAR, -Ă adj. 1. referitor la cheltuieli. ♦ legi ~e = legi având ca scop reducerea cheltuielilor; cheltuială ~ă = cheltuială excesivă. 2. arte ~e = arte de lux, ca mozaicul, orfevreria etc. (< fr. somptuaire, lat. somptuarius)

sumptuar a. relativ la cheltuieli: legi sumptuare.

*sumptuár, -ă adj. (lat. sumptuarius). Relativ la cheltuielĭ. Legĭ sumptuare, care tind să înfrîneze luxu și risipa: legile sumptuare ale Sparteĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

somptuar (livr.) (desp. somp-tu-ar) adj. m., pl. somptuari; f. somptua, pl. somptuare

somptuar (somp-tu-ar) adj. m., pl. somptuari; f. somptuară, pl. somptuare

somptuar adj. m. (sil. somp-tu-ar), pl. somptuari; f. sg. somptuară, pl. somptuare

Intrare: somptuar
somptuar adjectiv
  • silabație: somp-tu-ar info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • somptuar
  • somptuarul
  • somptuaru‑
  • somptua
  • somptuara
plural
  • somptuari
  • somptuarii
  • somptuare
  • somptuarele
genitiv-dativ singular
  • somptuar
  • somptuarului
  • somptuare
  • somptuarei
plural
  • somptuari
  • somptuarilor
  • somptuare
  • somptuarelor
vocativ singular
plural
somptuariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sumptuariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sumptuar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

somptuar, somptuaadjectiv

  • 1. Referitor la cheltuieli. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Legi somptuare = legi care, în vechea Romă, interziceau cheltuielile exagerate, în special pentru lux și risipă. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Cheltuială somptuară = cheltuială excesivă. MDN '00
  • 2. Arte somptuare = arte de lux, ca mozaicul, orfevreria etc. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.