opțiuni
  • info

9 definiții pentru răsînțelege

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSÎNȚELEGE, răsînțeleg, vb. III. Tranz. A înțelege perfect, până în cele mai mici amănunte. – Pref. răs- + înțelege.

răsînțelege vt [At: CREANGĂ, A. 166 / Pzi: răsînțeleg / E: răs- + înțelege] A înțelege bine, până în cele mai mici amănunte.

RĂSÎNȚELEGE, răsînțeleg, vb. III. Tranz. A înțelege perfect, până în cele mai mici amănunte. – Răs- + înțelege.

RĂSÎNȚELEGE, răsînțeleg, vb. III. Tranz. (Folosit și absolut) A înțelege pînă în cele mai mici amănunte, complet, perfect (după explicații și lămuriri insistente). Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ați înțeles și răsînțeles. CREANGĂ, A. 166.

răsînțelege v. a înțelege foarte bine: ați înțeles și răsînțeles CR. [Slav. RAZŬ și înțelege].

răsînțelég, -lés, a -lége v. tr. (răs- și înțeleg). Fam. Înțeleg maĭ mult de cît trebuĭe: am înțeles și răsînțeles.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsînțelege (a ~) (desp. ră-sîn-/răs-în-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răsînțeleg, 3 sg. răsînțelege, perf. s. 1 sg. răsînțelesei, 1 pl. răsînțeleserăm, m.m.c.p. 1 pl. răsînțeleseserăm; conj. prez. 1 sg. să răsînțeleg, 3 să răsînțeleagă; ger. răsînțelegând; part. răsînțeles

!răsînțelege (a ~) (ră-sîn-/răs-în-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răsînțeleg, 1 pl. răsînțelegem, perf. s. 1 sg. răsînțelesei, 1 pl. răsînțeleserăm; part. răsînțeles

răsînțelege vb. (sil. mf. răs-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răsînțeleg, perf. s. 1 sg. răsînțelesei, 1 pl. răsînțeleserăm; part. răsînțeles

Intrare: răsînțelege
verb (VT652)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răsînțelege
  • răsînțelegere
  • răsînțeles
  • răsînțelesu‑
  • răsînțelegând
  • răsînțelegându‑
 singular plural
  • răsînțelege
  • răsînțelegeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răsînțeleg
 (să)
  • răsînțeleg
  • răsînțelegeam
  • răsînțelesei
  • răsînțelesesem
a II-a (tu)
  • răsînțelegi
 (să)
  • răsînțelegi
  • răsînțelegeai
  • răsînțeleseși
  • răsînțeleseseși
a III-a (el, ea)
  • răsînțelege
 (să)
  • răsînțeleagă
  • răsînțelegea
  • răsînțelese
  • răsînțelesese
plural I (noi)
  • răsînțelegem
 (să)
  • răsînțelegem
  • răsînțelegeam
  • răsînțeleserăm
  • răsînțeleseserăm
  • răsînțelesesem
a II-a (voi)
  • răsînțelegeți
 (să)
  • răsînțelegeți
  • răsînțelegeați
  • răsînțeleserăți
  • răsînțeleseserăți
  • răsînțeleseseți
a III-a (ei, ele)
  • răsînțeleg
 (să)
  • răsînțeleagă
  • răsînțelegeau
  • răsînțeleseră
  • răsînțeleseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsînțelege, răsînțelegverb

  • 1. A înțelege perfect, până în cele mai mici amănunte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ați înțeles și răsînțeles. CREANGĂ, A. 166. DLRLC
etimologie:
  • Prefix răs- + înțelege. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.