4 definiții pentru rezistin
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rezistin sn [At: DN3 / Pl: ? / E: ger Resistin] Aliaj de cupru, mangan și fier, foarte rezistent la coroziune și cu rezistivitate mare.
REZISTIN s.n. Aliaj de cupru, mangan și fier, foarte rezistent la coroziune și cu rezistivitate mare. [< germ. Resistin – nume comercial].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REZISTIN s. n. aliaj de cupru, mangan și fier, foarte rezistent la coroziune și cu rezistivitate mare. (< germ. Resistin)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rezistin s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: rezistin
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rezistinsubstantiv neutru
- 1. Aliaj de cupru, mangan și fier, foarte rezistent la coroziune și cu rezistivitate mare. DN
etimologie:
- Resistin DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.