19 definiții pentru purcea / purcică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PURCEA, -ICĂ, purcele, s. f. 1. Puiul de sex feminin al scroafei; p. gener. scroafă (tânără). ◊ Expr. (Fam.) A lua purceaua de coadă (sau de nas) = a se îmbăta. 2. (Art.) Numele unui joc de copii la care unul dintre jucători împinge cu un baston o minge, o bilă, un os etc., în timp ce ceilalți jucători caută să-i împiedice cu bastoanele trecerea; p. restr. minge, popic etc. care servește la acest joc. – Lat. porcella.

PURCEA, -ICĂ, purcele, s. f. 1. Puiul de sex feminin al scroafei; p. gener. scroafă (tânără). ◊ Expr. (Fam.) A lua purceaua de coadă (sau de nas) = a se îmbăta. 2. (Art.) Numele unui joc de copii la care unul dintre jucători împinge cu un baston o minge, o bilă, un os etc., în timp ce ceilalți jucători caută să-i împiedice cu bastoanele trecerea; p. restr. minge, popic etc. care servește la acest joc. – Lat. porcella.

purcea sf [At: LB / Pl: ~ele / E: ml porcella] 1-2 (Șhp) Pui (mic) de sex feminin al scroafei Si: purcelucă (1-2), purcică (1-2), (reg) purcicuță (1-2). 3-4 (Pex; șhp) Scroafă (tânără) Si: purcelucă (3-4), purcică (3-4), (reg) purcicuță (3-4). 5-6 (Mun; Olt; șhp; îs) ~ mistreață (sau sălbatică) Femelă (tânără) a porcului mistreț Si: purcelucă (5-6), purcică (5-6), (reg) purcicuță (5-6). 7 (Fam; îe) A lua ~ua de coadă (sau de nas) A se îmbăta. 8 (Reg; îe) A pune cuiva ~ua A necăji pe cineva. 9 (art; îcs) De-a ~ua, de-a purcica Joc de copii, în care unul împinge cu un baston o minge, o bilă, un os etc. spre o groapă care se află în mijlocul unui cerc, timp în care ceilalți jucători încearcă să-i împiedice cu bastoanele trecerea Si: de-a poarca. 10 (Pex) Minge, bilă etc. cu care se joacă de-a purceaua (9). 11 (Reg; îe) A se juca de-a ~ua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva A trage cuiva o bătaie. 12 (Atm; Trs) Biceps. 13 (Olt) Cavitate care se află după pavilionul urechii. 14 Capăt de traversă pe care este rezemat lomul în timpul așezării la cotă a șinelor unei linii de cale ferată. 15 (Arg) Ladă. corectat(ă)

PURCEA, -ICĂ, purcele, s. f. 1. Puiul de sex feminin al scroafei; scroafă tînără. [Taurul] îmi împunge o frumusețe de purcea drept în burtă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 63. Da și mîndra-i ușurea, C-a mîncat carne de mia Și costiță de purcea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 364. Am o purced grasă, Noaptea trece peste casă (Luna). GOROVEI, C. 211. ◊ Expr. A lua purceaua de coadă (sau de nas) = a se îmbăta. Nu-i e destul că-i cu minte neroadă, A luat și purceaua de coadă. PANN, P. V. I 112. 2. Numele unui joc de copii. Un copilandru bătea «purceaua» c-o strașnică măciucă de măceș. STĂNOIU, C. I. 76.

PURCEA ~ele f. Pui-femelă al scroafei. [Var. purci] /<lat. porcella

purceà f. femeiușca porcului: a lua purceaua de coadă, fam. a se îmbăta. [Lat. PORCELLA].

purceá și purcícă f., pl. cele (lat. it. porcella. V. purcel). Scroafa mică (în stare de puĭ). Vest. Scroafă.

purci sf [At: SBIERA, P. 251 / Pl: ~ici / E: cf lat porcella] 1-6 (Șhp) Purcea (1-6). 7 (Reg; îe) A avea ~ A fi arțăgos. 8 (Reg; îae) A avea toane.

PURCICĂ, purcele, s. f. Purcea. Purcica a crește mare... și a face purcei. SBIERA, la CADE. Am o purcică mică și nu-ncape în poiețică (Lingura). GOROVEI, la CADE.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

purcea/purci s. f., art. purceaua/purcica, g.-d. art. purcelei; pl. purcele

purcea/purci s. f., art. purceaua/purcica, g.-d. art. purcelei; pl. purcele, art. purcelele

purcea/purci s. f., art. purceaua/purcica, g.-d. art. purcelei; pl. purcele

purci v. purcea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PURCEA s. v. biceps, cufăr, ladă.

PURCEA s. (ZOOL.) scroafă, (pop.) poarcă, (reg.) măscuroaică, măscuroaie.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

purcea, purcele s. f. 1. tejghea, bar. 2. (intl., înv.) casă de bani.

a lua purceaua de coadă expr. a se îmbăta.

a prinde prepelița / purceaua de coadă expr. a se îmbăta.

Intrare: purcea / purcică
substantiv feminin (F154)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purcea
  • purceaua
plural
  • purcele
  • purcelele
genitiv-dativ singular
  • purcele
  • purcelei
plural
  • purcele
  • purcelelor
vocativ singular
  • purcea
plural
  • purcelelor
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purci
  • purcica
plural
  • purcele
  • purcelele
genitiv-dativ singular
  • purcele
  • purcelei
plural
  • purcele
  • purcelelor
vocativ singular
  • purci
  • purcico
plural
  • purcelelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

purcea, purcele / purci, purcelesubstantiv feminin

  • 1. Puiul de sex feminin al scroafei. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote [Taurul] îmi împunge o frumusețe de purcea drept în burtă. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 63. DLRLC
    • format_quote Da și mîndra-i ușurea, C-a mîncat carne de mia Și costiță de purcea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 364. DLRLC
    • format_quote Am o purcea grasă, Noaptea trece peste casă (Luna). GOROVEI, C. 211. DLRLC
    • format_quote Purcica a crește mare... și a face purcei. SBIERA, la CADE. DLRLC
    • format_quote Am o purcică mică și nu-ncape în poiețică (Lingura). GOROVEI, la CADE. DLRLC
    • chat_bubble familiar A lua purceaua de coadă (sau de nas) = a se îmbăta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îmbăta
      • format_quote Nu-i e destul că-i cu minte neroadă, A luat și purceaua de coadă. PANN, P. V. I 112. DLRLC
  • 2. articulat Numele unui joc de copii la care unul dintre jucători împinge cu un baston o minge, o bilă, un os etc., în timp ce ceilalți jucători caută să-i împiedice cu bastoanele trecerea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un copilandru bătea «purceaua» c-o strașnică măciucă de măceș. STĂNOIU, C. I. 76. DLRLC
    • 2.1. prin restricție Minge, popic etc. care servește la acest joc. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.