8 definiții pentru prețuitoare
Explicative DEX
PREȚUITOR, -OARE, prețuitori, -oare, s. m. și f. Expert care evaluează un bun, indicând valoarea, prețul lui aproximativ; persoană care poate aprecia valoarea sau importanța unui lucru; prețăluitor. [Pr.: -țu-i-] – Prețui + suf. -tor.
prețuitor, ~oare smf [At: DRLU / P: ~țu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: prețui + -tor] 1 Persoană calificată, specializată în evaluarea prețului (1) unui bun Si: (îrg) prețăluitor (1). 2 Persoană care poate aprecia valoarea sau importanța unui bun Si: (îrg) prețăluitor (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREȚUITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Expert care prețuiește un bun. 2) Persoană care poate aprecia valoarea sau importanța unui lucru. [Sil. -țu-i-] /a prețui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
prețuitoare (desp. -țu-i-) s. f., g.-d. art. prețuitoarei; pl. prețuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prețuitoare (-țu-i-) s. f., g.-d. art. prețuitoarei; pl. prețuitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prețuitoare s. f. (sil. -țu-i-), g.-d. art. prețuitoarei; pl. prețuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PREȚUITOR s. (înv. și pop.) prețăluitor. (~ de bijuterii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PREȚUITOR s. (înv. și pop.) prețăluitor. (~ de bijuterii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pre-țu-i-
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
prețuitor, prețuitorisubstantiv masculin prețuitoare, prețuitoaresubstantiv feminin
- 1. Expert care evaluează un bun, indicând valoarea, prețul lui aproximativ; persoană care poate aprecia valoarea sau importanța unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: prețăluitor
etimologie:
- Prețui + -tor. DEX '98 DEX '09