9 definiții pentru pregusta

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREGUSTA, pregust, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A gusta o băutură, o mâncare înainte de consumare. – Pre1- + gusta.

PREGUSTA, pregust, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A gusta o băutură, o mâncare înainte de consumare. – Pre1- + gusta.

pregusta vt [At: PISCUPESCU, O. 173/6 / Pzi: pregust / E: pre- + gusta] (Îrg) 1 A gusta o băutură sau o mâncare înainte de consumare. 2 (Îlav) Nici cât să te ~uști Foarte puțin.

PREGUSTA, pregust, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A gusta puțin din ceva. Tu ce-avei a mă-ndemna Și din pom a pregusta! ȘEZ. XVIII 28. 2. Refl. A se.înfrupta, a se dedulci. Să unge și să pregustă omul cu dulceața mierii. PISCUPESCU, O. 173.

PREGUSTA vb. I. tr. (Rar) A gusta o băutură, o mîncare înainte de a fi consumată. [P.i. pregust. / < lat. praegustare].

PREGUSTA vb. tr. a gusta o băutură, o mâncare înainte de a fi consumată. (< lat. praegustare)

pregúst, a v. tr. (d. gust 2). Vest. Gust puțin, ĭaŭ ca un aperitiv: a pregusta un vin, niște sardele. V. refl. Mă dedulcesc, daŭ de gust, mă înfrupt: cresc marĭ unele lighioane, unde se pregustă la de-alde astea (un șarpe care sugea lapte de la o vacă. Șez. 36, 26).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pregusta (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. pregust, 2 sg. preguști, 3 pregustă; conj. prez. 1 sg. să pregust, 3 să preguste

pregusta (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 pregustă

pregusta vb., ind. prez. 1 sg. pregust, 3 sg. și pl. pregustă

Intrare: pregusta
verb (VT8)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pregusta
  • pregustare
  • pregustat
  • pregustatu‑
  • pregustând
  • pregustându‑
singular plural
  • pregustă
  • pregustați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pregust
(să)
  • pregust
  • pregustam
  • pregustai
  • pregustasem
a II-a (tu)
  • preguști
(să)
  • preguști
  • pregustai
  • pregustași
  • pregustaseși
a III-a (el, ea)
  • pregustă
(să)
  • preguste
  • pregusta
  • pregustă
  • pregustase
plural I (noi)
  • pregustăm
(să)
  • pregustăm
  • pregustam
  • pregustarăm
  • pregustaserăm
  • pregustasem
a II-a (voi)
  • pregustați
(să)
  • pregustați
  • pregustați
  • pregustarăți
  • pregustaserăți
  • pregustaseți
a III-a (ei, ele)
  • pregustă
(să)
  • preguste
  • pregustau
  • pregusta
  • pregustaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pregusta, pregustverb

  • 1. învechit regional A gusta o băutură, o mâncare înainte de consumare. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. A gusta puțin din ceva. DLRLC
      • format_quote Tu ce-avei a mă-ndemna Și din pom a pregusta! ȘEZ. XVIII 28. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se înfrupta, a se dedulci. DLRLC
      • format_quote Să unge și să pregustă omul cu dulceața mierii. PISCUPESCU, O. 173. DLRLC
etimologie:
  • Pre- + gusta DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.