7 definiții pentru polemarh

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

polemarh sm [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, (înv) ~rși / E: ngr πολέμαρχος cf fr polémarque] (Înv) 1 Conducător de oști din Grecia antică. 2 Ofițer sau magistrat însărcinat cu treburi administrative în timpul războiului.

POLEMARH s.m. Comandant al armatei (din Grecia antică). [< gr. polemarchos, cf. fr. polémarque].

POLEMARH s. m. comandant al armatei (în Grecia antică). (< fr. polémarque, gr. polemarkhos)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

polemarh (desp. -le-marh/-lem-arh) s. m., pl. polemarhi

!polemarh (-le-marh/-lem-arh) s. m., pl. polemarhi

polemarh s. m. (sil. mf. -lem-), pl. polemarhi

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

POLEMÁRH (< fr.) s. m. (În Grecia Antică) Conducător de oști; unul dintre cei nouă arhonți însărcinat cu treburi administrative în timp de război.

Intrare: polemarh
  • silabație: po-le-marh, po-lem-arh info
substantiv masculin (M16)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polemarh
  • polemarhul
  • polemarhu‑
plural
  • polemarhi
  • polemarhii
genitiv-dativ singular
  • polemarh
  • polemarhului
plural
  • polemarhi
  • polemarhilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

polemarh, polemarhisubstantiv masculin

  • 1. Comandant al armatei (din Grecia antică). DN
  • 2. învechit Ofițer sau magistrat însărcinat cu treburi administrative în timpul războiului. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.