14 definiții pentru plevușcă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLEVUȘCĂ, plevuști, s. f. 1. Peștișor de baltă din familia ciprinidelor, cu corpul lung de 6-10 cm, acoperit cu solzi mărunți, cu capul verde-cafeniu, spinarea galbenă-verzuie și cu luciu metalic pe restul corpului (Leucaspius delineatus); p. gener. nume dat peștilor mărunți de orice specie. 2. Fig. Grup de oameni de puțină însemnătate. [Pl. și: plevuște] – Pleavă + suf. -ușcă.

plevușcă1 sf [At: VALIAN, V. / V: (înv) plăv~ / Pl: ~ște, ~ști / E: pleavă + -ușcă] 1 Specie de pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul lung de 6-10 cm, acoperit cu solzi mărunți, cu capul verde-cafeniu, spinarea galbenă-verzuie și cu luciu metalic pe restul corpului Si: (rar) plevuică (1), (reg) chișoarcă, fâță, pleavă (13), sârmă, sârmuliță (Leucaspius delineatus). 2 (Îc) ~-de-baltă Pește mic, cu corpul foarte subțiat spre coadă, având pe burtă și de-a lungul șirii spinării spini puternici cu care se apără de peștii mai mari (Gasterosteus platygaster). 3 (Pgn; csc) Puieți și pești mărunți de orice specie Si: albitură, caracudă, mărunțiș, (rar) plevuică (2), (reg) pleviță2 (3). 4 (Fig; csc) Grup de oameni fără importanță. 5 (Reg) Plevură.

PLEVUȘCĂ, plevuști, s. f. 1. Peștișor de baltă din familia ciprinidelor, cu corpul lung de 6-10 cm, acoperit cu solzi mărunți, cu capul verde-cafeniu, spinarea galbenă-verzuie și cu luciu metalic pe restul corpului (Leucaspius delineatus); p. gener. nume dat peștilor mărunți de orice specie. 2. Fig. Grup de oameni de puțină însemnătate. – Pleavă + suf. -ușcă.

PLEVUȘCĂ, plevuști și plevuște, s. f. (De obicei cu sens colectiv) 1. Nume dat peștilor mărunți de orice specie sau speciilor care nu ating dimensiuni mari. Compus: plevușcă-de-baltă = peștișor foarte mic, cu trupul subțiat către coadă, avînd de-a lungul șirei spinării și pe burtă niște spini cu care se apără de peștii mai mari. 2. Fig. Grup de oameni de puțină însemnătate, obscur, mărunt. Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pîntre plevușcă, măcar că era un drac și jumătate: bănuise ce-l aștepta. CARAGIALE, O. III 28.

PLEVUȘCĂ ~ti și ~te f. 1) Pește dulcicol de talie mică, cu corpul alungit, acoperit cu solzi mărunți, având o dungă albastră-închisă pe părțile laterale. ◊ ~-de-baltă pește dulcicol de talie mică, cu corpul plat, având pe spinare și pe abdomen spini protectori. 2) Orice pește mărunt. 3) fig. Grup de persoane de mică importanță. [G.-D. plevuștii; Pl. și plevuște] /pleavă + suf. ~ușcă

plevușcă f. 1. peștișor mărunt; 2. fig. om obscur: plevușcă ridicată dintre negustorime. [Lit. pleavă de pește].

plevúșcă f. col. (poate dim. d. pleavă, dar maĭ probabil var. din pléviță 1). Un peștișor verzuĭ (leucaspius delineatus). Pleviță, albitură, pește mărunt: bĭata plevușcă adunată acolo = în vîrșă (Chir. VR. 8, 7-8, 51). Fig. Prostime, plebe, lume maĭ de jos; stătea pitit pintre plevușcă (Car. VR. 1909, 11, 209). V. chisagă și fîță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plevușcă s. f., g.-d. art. plevuștii; pl. plevuști

!plevușcă s. f., g.-d. art. plevuștii; pl. plevuști

plevușcă s. f., g.-d. art. plevuștii/plevuștei; pl. plevuști/plevuște

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLEVUȘCĂ s. (IHT.) 1. (Leucaspius delineatus) fufă, (rar) plevuică, (reg.) chișoarcă, fâță, pleavă, sârmă, sârmuliță. 2. v. albitură.

PLEVUȘCĂ s. (IHT.) 1. (Leucaspius delineatus) fufă, (rar) plevuică, (reg.) chișoarcă, fîță, pleavă, sîrmă, sîrmuliță. 2. albitură, baboiaș, caracudă, mărunțiș, (rar) plevuică, (reg.) chisoagă, pleviță. (~ se numește orice pește mărunt.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

plevușcă, plevuști s. f. om de rând, om neînsemnat / mărunt

Intrare: plevușcă
plevușcă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F50)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plevușcă
  • plevușca
plural
  • plevuști
  • plevuștile
genitiv-dativ singular
  • plevuști
  • plevuștii
plural
  • plevuști
  • plevuștilor
vocativ singular
plural
plevușcă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plevușcă
  • plevușca
plural
  • plevuște
  • plevuștele
genitiv-dativ singular
  • plevuște
  • plevuștei
plural
  • plevuște
  • plevuștelor
vocativ singular
plural
plăvușcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plevușcă, plevuștisubstantiv feminin

  • 1. Peștișor de baltă din familia ciprinidelor, cu corpul lung de 6-10 cm, acoperit cu solzi mărunți, cu capul verde-cafeniu, spinarea galbenă-verzuie și cu luciu metalic pe restul corpului (Leucaspius delineatus). DEX '09 DEX '98
    • 1.1. prin generalizare Nume dat peștilor mărunți de orice specie. DEX '09 DLRLC
      sinonime: albitură
    • 1.2. Plevușcă-de-baltă = peștișor foarte mic, cu trupul subțiat către coadă, având de-a lungul șirei spinării și pe burtă niște spini cu care se apără de peștii mai mari. DLRLC
  • 2. figurat Grup de oameni de puțină însemnătate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pîntre plevușcă, măcar că era un drac și jumătate: bănuise ce-l aștepta. CARAGIALE, O. III 28. DLRLC
etimologie:
  • Pleavă + sufix -ușcă. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.