28 de definiții pentru pacișă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PACIȘĂ, pacișe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Fire de cânepă sau de in de calitate inferioară, care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului; câlți. [Pl. și: paciși.Var.: păcișă s. f.] – Din ucr. pačosy.

PACIȘĂ, pacișe, s. f. (Pop.; mai ales la pl.) Fire de cânepă sau de in de calitate inferioară, care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului; câlți. [Pl. și: paciși.Var.: păcișă s. f.] – Din ucr. pačosy.

pacișă sf [At: I. IONESCU, C. 154/23 / V: (înv) ~cesă, ~isă, (reg) ~cesiu smn, ~ceșă, ~ieși sfp, ~ioșă, ~iță, ~iuci ssp, ~iușă, păcâși ssp, păceși sfp, păciș smn, păcișe sfp, păciușe sfp / A și: paci~ / Pl: ~și, ~șe / E: ucr пачоси] (Pop; mpl; șls csc) Fire de in sau de cânepă de calitate inferioară, care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului ieșit din ragilă Si: (reg) câlți. corectat(ă)

PĂCIȘĂ s. f. v. pacișă.

pace sf vz pacisă[1]

  1. Forma pacisă este de fapt o variantă a cuv. pacișă LauraGellner

paciuci[1] ssp[2] vz pacișă corectat(ă)

  1. În definiția principală, varianta de față este accentuată: paciuci; posibil să fie vorba de o greșală de tipar, greu însă de stabilit unde — LauraGellner
  2. În original, greșit: sp LauraGellner

păcâși ssp vz pacisă[1] corectat(ă)

  1. Forma pacisă este de fapt o variantă a cuv. pacișă LauraGellner

păcișă[1] sf vz pacișă

  1. Variantă neatestată de definiția principală. — LauraGellner

PACIȘE s. f. pl. (Regional; și în forma păcișe) Fire de in sau de cînepă, de calitate inferioară, care rămîn de obicei în dinții daracului după pieptănatul fuiorului; cîlți. Ceea ce rămîne în perie se numește cîlțișori sau păcișe. PAMFILE, I. C. 208. Ș-am tors păcișele, Să-mi dai barizele. SEVASTOS, N. 161. – Variante: păcișe, păciușe (MARIAN, O. II 253) s. f. pl.

păcișèle f. pl. Mold. câlțișori, calitatea întâia de cânepă după ce s’a gătit de periat. [Rus. PAČESI].

pácișe și păcișéle f. pl. (rut. pačosi, cîlț, po-česáti, a peptăna; rus. páčesi, rămășiță de in la peptănătură; pol. paczesi, cîlț fin. V. cesală). Mold. Cînepă periată de calitatea cea maĭ bună.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!pacișă (pop.) s. f., art. pacișa, g.-d. art. pacișei; pl. pacișe

pacișă (pop.) s. f., art. pacișa, g.-d. art. pacișei/pacișii; pl. pacișe/paciși

pacișă s. f., pl. pacișe/paciși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PACIȘE s. pl. (pop.) câlți (pl.), (reg.) câlțișori (pl.), pacișele (pl.), pășunele (pl.). (~ele sunt fire de in sau de cânepă rămase în pieptenii ragilei.)

*PACIȘE s. pl. (pop.) cîlți (pl.), (reg.) cîlțișori (pl.), pacișele (pl.), pășunele (pl.). (~ele sînt fire de in sau de cînepă rămase în pieptenii ragilei.)

Intrare: pacișă
pacișă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacișă
  • pacișa
plural
  • pacișe
  • pacișele
genitiv-dativ singular
  • pacișe
  • pacișei
plural
  • pacișe
  • pacișelor
vocativ singular
plural
pacișă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacișă
  • pacișa
plural
  • paciși
  • pacișile
genitiv-dativ singular
  • paciși
  • pacișii
plural
  • paciși
  • pacișilor
vocativ singular
plural
păcâși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păcișă (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păcișă
  • păcișa
plural
  • păcișe
  • păcișele
genitiv-dativ singular
  • păcișe
  • păcișei
plural
  • păcișe
  • păcișelor
vocativ singular
plural
păcișă (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păcișă
  • păcișa
plural
  • păciși
  • păcișile
genitiv-dativ singular
  • păciși
  • păcișii
plural
  • păciși
  • păcișilor
vocativ singular
plural
pacesă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
paciușă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paciușă
  • paciușa
plural
  • paciușe
  • paciușele
genitiv-dativ singular
  • paciușe
  • paciușei
plural
  • paciușe
  • paciușelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M71)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacesiu
  • pacesiul
plural
  • pacesi
  • pacesii
genitiv-dativ singular
  • pacesiu
  • pacesiului
plural
  • pacesi
  • pacesilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paceșă
  • paceșa
plural
  • paceșe
  • paceșele
genitiv-dativ singular
  • paceșe
  • paceșei
plural
  • paceșe
  • paceșelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • pacieși
  • pacieșile
genitiv-dativ singular
plural
  • pacieși
  • pacieșilor
vocativ singular
plural
pacioșă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacioșă
  • pacioșa
plural
  • pacioșe
  • pacioșele
genitiv-dativ singular
  • pacioșe
  • pacioșei
plural
  • pacioșe
  • pacioșelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paci
  • pacisa
plural
  • pacise
  • pacisele
genitiv-dativ singular
  • pacise
  • pacisei
plural
  • pacise
  • paciselor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paciță
  • pacița
plural
  • pacițe
  • pacițele
genitiv-dativ singular
  • pacițe
  • paciței
plural
  • pacițe
  • pacițelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • paciuci
  • paciucile
genitiv-dativ singular
plural
  • paciuci
  • paciucilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • păceși
  • păceșile
genitiv-dativ singular
plural
  • păceși
  • păceșilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păciș
  • păcișul
plural
  • păcișe
  • păcișele
genitiv-dativ singular
  • păciș
  • păcișului
plural
  • păcișe
  • păcișelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păcișe
  • păcișea
plural
  • păciși
  • păcișile
genitiv-dativ singular
  • păciși
  • păcișii
plural
  • păciși
  • păcișilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacișe
  • pacișea
plural
  • paciși
  • pacișile
genitiv-dativ singular
  • paciși
  • pacișii
plural
  • paciși
  • pacișilor
vocativ singular
plural
păciușe substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păciușe
  • păciușea
plural
  • păciuși
  • păciușile
genitiv-dativ singular
  • păciuși
  • păciușii
plural
  • păciuși
  • păciușilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pacișă, pacișesubstantiv feminin

  • 1. popular mai ales la plural Fire de cânepă sau de in de calitate inferioară, care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: câlți
    • format_quote Ceea ce rămîne în perie se numește cîlțișori sau păcișe. PAMFILE, I. C. 208. DLRLC
    • format_quote Ș-am tors păcișele, Să-mi dai barizele. SEVASTOS, N. 161. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.