NESTEMATĂ, nestemate, adj. (În sintagma) Piatră nestemată (și substantivat, f.) = mineral rar, cu aspect atrăgător și duritate mare, folosit mai ales pentru podoabe; piatră prețioasă, piatră scumpă. ♦ P. ext. (Rar) De piatră scumpă. [Var.: nestimată adj.] – Cf. lat. aestimatus.

nestemată [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~sti~, (reg) năsal~^[1], năstă~, ~stă~ / Pl: ~te / E: cf lat aestimatus] 1-2 sf, a (Șîs piatră ~ă) Mineral rar, cu aspect atrăgător și duritate mare, folosit mai ales pentru podoabe. 3 a (Rar) De piatră nestemată (2).

NESTEMATĂ, nestemate, adj. (în sintagma) Piatră nestemată (și substantivat, f.) = mineral rar, cu aspect atrăgător și duritate mare, folosit mai ales pentru podoabe; piatră prețioasă, piatră scumpă. ♦ P. ext. (Rar) De piatră scumpă. [Var.: nestimată adj.] – Cf. lat. aestimatus.

NESTEMATĂ, nestemate, adj. f. (Și în forma nestimată; în expr.) Piatră (sau, mai rar, mărgea) nestemată = piatră prețioasă. Zilele... se înșiră ca mărgele nestemate pe un fir de aur. SADOVEANU, N. P. 277. În clipele... luminatului de ziuă, apa părea presărată cu pulbere de pietre nestemate roșii ca sîngele. SANDU-ALDEA, U. P. 101. Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari și frumoase ca acestea? CREANGĂ, P. 217. ♦ (Substantivat) Piatră prețioasă; p. ext. (mai ales la pl.) lucru scump, prețios. A făcut datorii ca să răscumpere cutiile cu nestemate. C. PETRESCU, C. V. 353. ◊ (În metafore și comparații) Poezii devenite nestemate ale creației eminesciene. BENIUC, P. 18. Expresiuni neaoșe romînești... ca nestemate într-o frumoasă salbă de versuri. ODOBESCU, S. III 86. – Variantă: nestimată adj. f.

NESTEMATĂ ~e adj. și substantival Piatră ~ a) piatră prețioasă; piatră scumpă; b) lucru deosebit de valoros. /< lat. aestimatus

năsălmată a vz nestemată

năstămată a vz nestemată

nestămată a vz nestemată

nestimată a, sf vz nestemată

NESTIMATĂ adj. f. v. nestemată.

nestemată (desp. nes-te-/ne-ste-) adj. f. (piatră ~), s. f., pl. nestemate

!nestemată (nes-te-/ne-ste-) adj. f., s. f., pl. nestemate

nestemată adj. f., s. f. (sil. mf. -ste-), pl. nestemate

NESTEMATĂ s. v. piatră prețioasă.

NESTEMATĂ s. piatră prețioasă, piatră rară, piatră scumpă, (înv.) stemă. (Un colier de ~e.)