18 definiții pentru nadiceancă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NADICEANCĂ, nadicence, s. f. (Reg.) Trăsură mică și ușoară, neacoperită; brișcă. [Var.: nadișancă s. f.] – Din ucr. naĩtyčanka.

NADICEANCĂ, nadicence, s. f. (Reg.) Trăsură mică și ușoară, neacoperită; brișcă. [Var.: nadișancă s. f.] – Din ucr. naĩtyčanka.

nadiceancă sf [At: GANE, N. II, 145 / V: ~nă, ~ișancă, naiti~, naiticea / Pl: ? / E: ucr найтичанка] (Reg) Trăsură mică și ușoară, neacoperită Si: brișcă.

nadiceancă f. Mold. un fel de trăsură. [Lit. brișcă de Neutitschein, oraș în Moravia].

NADIȘANCĂ s. f. v. nadiceancă.

NADIȘANCĂ, nadișence, s. f. (Regional) Trăsură mică, ușoară, neacoperită; brișcă. Preoții își aveau și ei o nadișancă vopsită verde. SADOVEANU, B. 267. – Variante: nadiceancă, nadicencă (GANE, N. II 144) s. f.

nadișáncă f. pl. e saŭ nadișăncĭ (după Tkt., d. orașu Neu-Titschein din Moravia, de unde rut. *naĭtĭčánka. Cp. și cu rom. dicean). Est. Brișcă, trăsurică c’un cal. – Și natișancă și nădășancă; nadiceancă și (Bucov.) naĭticeancă, pl. ence.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nadiceancă (reg.) s. f., g.-d. art. nadicencei; pl. nadicence

nadiceancă (reg.) s. f., g.-d. art. nadicencei; pl. nadicence

nadiceancă s. f. (sil. -cean-), g.-d. art. nadicencei; pl. nadicence

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nadișancă (-enci), s. f. – Cabrioletă. – Var. natișancă, nădășancă, nadiceancă, (Bucov.) naiticeancă. Rut. najtičanka (Bogrea, Dacor., IV, 835), din Neu-Titschein, oraș din Moravia. În Mold.

Intrare: nadiceancă
nadiceancă substantiv feminin
substantiv feminin (F29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nadiceancă
  • nadiceanca
plural
  • nadicence
  • nadicencele
genitiv-dativ singular
  • nadicence
  • nadicencei
plural
  • nadicence
  • nadicencelor
vocativ singular
plural
nadișancă substantiv feminin
substantiv feminin (F30)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nadișancă
  • nadișanca
plural
  • nadișence
  • nadișencele
genitiv-dativ singular
  • nadișence
  • nadișencei
plural
  • nadișence
  • nadișencelor
vocativ singular
plural
naiticeană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
naiticeancă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nadiceană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nadicencă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nadicencă
  • nadicenca
plural
  • nadicence
  • nadicencele
genitiv-dativ singular
  • nadicence
  • nadicencei
plural
  • nadicence
  • nadicencelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nadiceancă, nadicencesubstantiv feminin

  • 1. regional Trăsură mică și ușoară, neacoperită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Preoții își aveau și ei o nadișancă vopsită verde. SADOVEANU, B. 267. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.