4 definiții pentru lătureancă
Explicative DEX
❍ LĂTUREAN adj. și sm. Trans. Locuitor de la periferia satului (PȘC.) [latera].
LĂTUREAN, -EANCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Regional) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404. Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. id. N. I 310.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂTUREAN, -EANCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Reg.) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. – Din latură + suf. -ean.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
lătureáncă, lăturence, s.f. Femeie care locuiește la marginea satului. – Din lăturean + suf. -că.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
| substantiv feminin (F26) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
lăturean, lăturenisubstantiv masculin lătureancă, lăturencesubstantiv feminin
- 1. Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. DLRLC
- Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404. DLRLC
- Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. CAMILAR, N. I 310. DLRLC
-
etimologie:
- latură + -ean. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.