11 definiții pentru hulitoare

din care

Explicative DEX

HULITOR, -OARE, hulitori, -oare, s. m. și f. Persoană care hulește; calomniator. – Huli + suf. -tor.

HULITOR, -OARE, hulitori, -oare, s. m. și f. Persoană care hulește; calomniator. – Huli + suf. -tor.

HULITOR, -OARE, hulitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care hulește; calomniator. N-aveți dreptul de a purta mîndrul nume de jurnaliști, căci nu sînteți jurnaliști, dar niște mișei pamfletari, niște hulitori publici ce aduceți discredit presei. ALECSANDRI, T. 1711.

HULITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care hulește; defăimător; denigrator. /a huli + suf. ~tor

hulitor a. și m. care hulește.

Ortografice DOOM

hulitoare (rar) s. f., g.-d. art. hulitoarei; pl. hulitoare

hulitoare (rar) s. f., g.-d. art. hulitoarei; pl. hulitoare

hulitoare s. f., g.-d. art. hulitoarei; pl. hulitoare

hulitor (rar) s. m., pl. hulitori

hulitor s. m., pl. hulitori

Sinonime

HULITOR adj., s. v. bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor.

hulitor adj., s. v. BÎRFITOR. CALOMNIATOR. CLEVETITOR. DEFĂIMĂTOR. DENIGRATOR. PONEGRITOR.

Intrare: hulitoare
hulitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulitoare
  • hulitoarea
plural
  • hulitoare
  • hulitoarele
genitiv-dativ singular
  • hulitoare
  • hulitoarei
plural
  • hulitoare
  • hulitoarelor
vocativ singular
plural