5 definiții pentru horitoare
Explicative DEX
HORITOR, -OARE, horitori, -oare, s. m. și f. (Reg.) Persoană care horește (1). – Hori + suf. -tor.
HORITOR, -OARE, horitori, -oare, s. m. și f. Persoană care horește (1). – Hori + suf. -tor.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
Ortografice DOOM
horitoare (reg.) s. f., g.-d. art. horitoarei; pl. horitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
horitoare (reg.) s. f., g.-d. art. horitoarei; pl. horitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
horitoare s. f., g.-d. art. horitoarei; pl. horitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: horitoare
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
horitor, horitorisubstantiv masculin horitoare, horitoaresubstantiv feminin
etimologie:
- Hori + -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.