opțiuni
  • info

12 definiții pentru fumoar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUMOAR, fumoare, s. n. Încăpere, mai ales lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma. [Var.: fumuar s. n.] – Din fr. fumoir.

FUMOAR, fumoare, s. n. Încăpere, mai ales lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma. [Var.: fumuar s. n.] – Din fr. fumoir.

fumoar sn [At: DEX / V: ~muar / Pl: ~e / E: fr fumoir] Încăpere, mai ales lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma.

FUMOAR s.n. Încăpere, mai ales pe lîngă sălile de spectacol, în care se poate fuma. [Pron. -moar, var. fumuar s.n. [< fr. fumoir].

FUMOAR s. n. încăpere pe lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma. (< fr. fumoir)

FUMOAR ~e n. Încăpere specială pentru fumat. [Sil. -moar] /<fr. fumoir

FUMUAR s. n. v. fumoar.

fumuar sn vz fumoar

FUMUAR, fumuare, s. n. Încăpere, mai ales pe lîngă sălile de spectacol, în care se poate fuma. Ieșiră în fumuarul tixit și hăuind de glasuri. C. PETRESCU, C. V. 253. – Pronunțat: -muar.

FUMUAR s.n. v. fumoar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fumoar (desp. -moar) s. n., pl. fumoare

fumoar (-moar) s. n., pl. fumoare

fumoar s. n. (sil. -moar), pl. fumoare

Intrare: fumoar
  • silabație: fu-moar info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fumoar
  • fumoarul
  • fumoaru‑
plural
  • fumoare
  • fumoarele
genitiv-dativ singular
  • fumoar
  • fumoarului
plural
  • fumoare
  • fumoarelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fumuar
  • fumuarul
  • fumuaru‑
plural
  • fumuare
  • fumuarele
genitiv-dativ singular
  • fumuar
  • fumuarului
plural
  • fumuare
  • fumuarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fumoar, fumoaresubstantiv neutru

  • 1. Încăpere, mai ales lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ieșiră în fumuarul tixit și hăuind de glasuri. C. PETRESCU, C. V. 253. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.