FUGASĂ, fugase, s. f. 1. Încărcătură mare de exploziv îngropată în pământ sau instalată sub apă, în scopul nimicirii forței vii și a tehnicii de luptă a inamicului. 2. Recipient încărcat cu substanțe toxice de luptă, cu amestec incendiar etc., folosit pentru distrugerea diferitelor obiective prin explozie. – Din fr. fougasse.

fugasă sf [At: DICȚ. / Pl: ~se / E: fr fougasse] 1 Încărcătură mare de exploziv îngropată sub pământ sau instalată sub apă, în scopul nimicirii forței vii și a tehnicii de luptă a inamicului. 2 Recipient încărcat cu substanțe toxice de luptă, cu amestec incendiar etc., folosit pentru distrugerea diferitelor obiective prin explozie.

FUGASĂ, fugase, s. f. 1. Încărcătură mare de exploziv îngropată sub pământ sau instalată sub apă, în scopul nimicirii forței vii și a tehnicii de luptă a inamicului. 2. Recipient încărcat cu substanțe toxice de luptă, cu amestec incendiar etc., folosit pentru distrugerea diferitelor obiective prin explozie. – Din fr. fougasse.

FUGASĂ s.f. 1. Mină constituită dintr-o încărcătură explozivă și o umplutură de materiale diferite, care se aruncă contra atacatorului. 2. Recipient încărcat cu substanțe toxice, amestec incendiar etc., care se folosește contra barajelor sau pentru incendierea diferitelor obiective. [< fr. fougasse].

FUGASĂ s. f. 1. mină dintr-o încărcătură explozivă și o umplutură de materiale diferite, care se aruncă contra atacatorului. 2. recipient încărcat cu substanțe toxice, amestec incendiar etc., folosit pentru incendierea diferitelor obiective. (< fr. fougasse)

FUGASĂ ~e f. Încărcătură explozivă îngropată în pământ sau instalată sub apă în scop de a aduce pagube inamicului. /<fr. fougasse

*fugásă f., pl. e (fr. fougasse, îld. fougade, d. it. fugata, care pare să vie d. fuoco, foc). Arm. Mină temporară de petre saŭ de boambe pusă la mică adîncime supt pămînt ca să explodeze cînd va trece dușmanu.

fugasă s. f., g.-d. art. fugasei; pl. fugase

fugasă s. f., g.-d. art. fugasei; pl. fugase

fugasă s. f., g.-d. art. fugasei; pl. fugase