2 definiții pentru egofilie
Ortografice DOOM
egofilie s. f., g.-d. art. egofiliei
Jargon
EGO-1 „eu, propria persoană”. ◊ L. ego „eu” > fr. égo-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. ego-. □ ~centric (v. -centric), adj., s. m. și f., (persoană) care privește totul prin prisma intereselor și sentimentelor proprii, considerîndu-se centrul oricărei situații; ~filie (v. -filie1), s. f., iubire patologică de sine; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație patologică a propriei persoane; sin. egocentrism; ~latru (v. -latru), adj., stăpînit de egolatrie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: egofilie
egofilie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
egofilie, egofiliisubstantiv feminin
- 1. Iubire patologică de sine. DETS
etimologie:
- ego- + -filie dexonline
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.