8 definiții pentru descrucișa
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESCRUCIȘA, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș. – Pref. des- + [în]crucișa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
descrucișa vt [At: MAT. FOLK. 7 / Pzi: ~șez / E: des- + (în)crucișa] 1 (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș Si: a descruci. 2 (Îvp; d. arme) A scoate armele de la brâu Cf încrucișa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCRUCIȘA, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș. – Des1 + [în]crucișa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DESCRUCIȘA, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A desface două obiecte așezate cruciș, a le depărta unul de altul. Pentru a descrucișa zburătorii!... sus gabierii!... și marinarii se aruncară pe scările de frînghie. BART, S. M. 51.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A DESCRUCIȘA ~ez tranz. rar A face să nu mai fie așezat cruciș. /des- + a [în]crucișa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
descrucișa (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. descrucișez, 3 descrucișează, 1 pl. descrucișăm; conj. prez. 1 sg. să descrucișez, 3 să descrucișeze; ger. descrucișând
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
descrucișa (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 descrucișează, 1 pl. descrucișăm; conj. prez. 3 să descrucișeze; ger. descrucișând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
descrucișa vb., ind. prez. 3 sg. și pl. descrucișează, 1 pl. descrucișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. descrucișeze; ger. descrucișând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT202) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
descrucișa, descrucișezverb
- 1. A face să nu mai fie așezat cruciș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pentru a descrucișa zburătorii!... sus gabierii!... și marinarii se aruncară pe scările de frînghie. BART, S. M. 51. DLRLC
-
etimologie:
- des- + [în]crucișa. DEX '09