8 definiții pentru coroniu
Explicative DEX
CORONIU s. n. Element chimic ipotetic aflat în coroana solară, căruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse în realitate de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute. – Din fr. coronium.
coroniu sns [At: DN3 / E: fr coronium] Element chimic ipotetic aflat în coroana solară, căruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse, în realitate, de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORONIU s. n. Element chimic ipotetic aflat în coroana solară, căruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse în realitate de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute. – Din fr. coronium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CORONIU s.n. (Chim.) Element chimic ipotetic, despre care se credea că se află în coroana solară. [< fr. coronium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CORONIU s. f. element chimic ipotetic, despre care se credea că s-a aflat în coroana solară. (< fr. coronium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
coroniu [niu pron. nĭu] s. n., art. coroniul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
coroniu [niu pron. nĭu] s. n., art. coroniul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coroniu s. n. [-niu pron. -nĭu], art. coroniul
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: coronĭu
| substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
coroniusubstantiv neutru
- 1. Element chimic ipotetic aflat în coroana solară, căruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse în realitate de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- coronium MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.