CONVECTOR, convectoare, s. n. (În sintagma) Convector de climatizare. = aparat folosit pentru condiționarea aerului în cameră prin circulație forțată, compus dintr-o baterie de încălzire, una de răcire, un filtru de aer și un ventilator. [Pr. și: convector. – Pl. și: (m.) convectori] – Din fr. convecteur.

convector sn [At: DN³ / Pl: ~oare / E: fr convecteur] (Îs) ~ de climatizare Aparat alcătuit dintr-o baterie de încălzire, una de răcire, un filtra de aer și un ventilator, folosit pentru condiționarea aerului din cameră prin circulația forțată a acestuia.

CONVECTOR, convectoare, s. n. Aparat folosit pentru condiționarea aerului în cameră prin circulație forțată, compus dintr-o baterie de încălzire, una de răcire, un filtru de aer și un ventilator. [Pl. și: (m.) convectori] – Din fr. convecteur.

CONVECTOR s.n. (Tehn.) Corp de încălzit folosit în instalațiile de încălzire centrală. [< fr. convecteur].

CONVECTOR s. n. corp de încălzit care funcționează pe principiul convecției, în instalațiile de încălzire centrală. (< fr. convecteur, engl. convector)

CONVECTOR ~oare n. Aparat de încălzire centrală cu apă sau cu abur. ◊ ~ de climatizare aparat de condiționare locală a aerului dintr-o încăpere. /<fr. convecteur

convector s. n., pl. convectoare

convector s. n., pl. convectoare

convector s. n., pl. convectoare