10 definiții pentru băni (funcție)
Explicative DEX
BĂNI, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.
BĂNI, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
băni1 [At: HEM 3197 / Pzi: ~nesc / E: ban1 + -i] 1-3 vt A învesti pe cineva cu titlul de ban1 (2, 4, 6). 4-6 vi A exercita funcția de ban1 (3, 6,12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băni vb. IV. (în Ev. Med., în Țările Rom.) tr. A învesti pe cineva cu titlul de ban2 ◆ (intr.) A exercita funcția de ban2. • prez. ind. -esc. /ban2 + -i.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
BĂNI2 (-ănesc.) I. vb. tr. 1 🔎 A ridica la rangul, de Ban, a face Ban ¶ 2 familiar A se adresa cuiva cinstindu-l cu titlul de Ban: nu mă tot băni! (HASD.). II. vb. intr. A stăpîni ca un Ban: că te-oiu ridica Ban la Craiova Și tu că-i băni De te-i ferici (TEOD.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BĂNI, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. (învechit) A face (pe cineva) ban, a ridica (pe cineva) la treapta de ban. Vodă a bănit pe Golescu. La HEM. 2. Intranz. A exercita funcția de ban. Te-oi ridica Ban la Craiova, Și tu că-i băni, De te ferici. TEODORESCU, P. P. 48.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂNI, bănesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A ridica pe cineva la rangul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
2) bănésc v. tr. (d. ban 1). Fac ban (boier). Zic cuĭva „ban”. V. intr. Trăĭesc ca un ban. Vechĭ. (d. ban 2). V tr. Jăfuiesc de banĭ, sfănțuiesc. Trans. Fam. A bani banĭ, a face (a scoate) banĭ (parale).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
băni (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bănesc, 3 sg. bănește, imperf. 1 băneam; conj. prez. 1 sg. să bănesc, 3 să bănească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
băni (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bănesc, imperf. 3 sg. bănea; conj. prez. 3 să bănească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
băni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bănesc, imperf. 3 sg. bănea; conj. prez. 3 sg. și pl. bănească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
băni, bănescverb
-
- Vodă a bănit pe Golescu. La HEM. DLRLC
-
-
- Te-oi ridica Ban la Craiova, Și tu că-i băni, De te ferici. TEODORESCU, P. P. 48. DLRLC
-
- 3. A se adresa cuiva cinstindu-l cu titlul de ban. CADE
- Nu mă tot băni! (HASD.) CADE
-
etimologie:
- ban DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM