12 definiții pentru buracă

Explicative DEX

BURACĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Cf. bură.

BURACĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Cf. bură.

buracă sf [At: CIHAC II, 34 / Pl: ? / E: bură1 + -acă] 1-2 (Îvr) Bură2 (1) (mică). 3 (Reg) Negură groasă, deasă.

buracă s.f. (reg.) Negură groasă, deasă; ceață. • /<fr. bourrer.

❍BURACĂ sf. Băn. Trans. 🌦 Negură, ceață deasă. [bură2].

BURACĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Din bură + suf. -acă.

burácă f., pl. e și ăcĭ (cp. cu burhaĭ). Trans. (GrS. 1937, 185). Ceață.

băracă2[1] sf vz buracă

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

Ortografice DOOM

buracă (reg.) s. f., g.-d. art. burăcii; pl. burăci

buracă (reg.) s. f., g.-d. art. burăcii; pl. burăci

buracă s. f., g.-d. art. burăcii; pl. burăci

Sinonime

BURACĂ s. v. ceață, negură, pâclă.

buracă s. v. CEAȚĂ. NEGURĂ. PÎCLĂ.

Intrare: buracă
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buracă
  • buraca
plural
  • burăci
  • burăcile
genitiv-dativ singular
  • burăci
  • burăcii
plural
  • burăci
  • burăcilor
vocativ singular —
plural —
băracă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băracă
  • băraca
plural
  • bărăci
  • bărăcile
genitiv-dativ singular
  • bărăci
  • bărăcii
plural
  • bărăci
  • bărăcilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buracă, burăcisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.