6 definiții pentru bucmea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bucmea sf [At: COSTINESCU / V: boc~ / Pl: ~ele / E: tc bökme] Găitan mic cusut drept chenar pe marginea fustelor Cf cordeluță, galon, șnur, vipușcă. corectat(ă)
bucmeà f. găitănaș ce se coase ca chenar: bucmea de lână. [Turc. BÖKME, șnur].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bucmeá f., pl. ele (turc. bökmé). Munt. Rar azĭ. Găitan, șnur, șiret saŭ panglică pe care se înșiră ceva saŭ care se coase ca ornament la haĭnele țărăneștĭ. V. sărad.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bocmea sf vz bucmea corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bucmea (-ele), s. f. – Șiret, laț. Tc. bökme (Șeineanu, II, 60), înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bucmea s.f. (înv.) găitănaș, șnur cusut ca chenar, ornament la haine țărănești.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||