8 definiții pentru brânaci

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRÂNACI, brânace, s. n. (Reg.) Cingătoare. – Brână + suf. -aci.

BRÂNACI, brânace, s. n. (Reg.) Cingătoare. – Brână + suf. -aci.

brînaci s.n. (reg.) Cingătoare. • pl. -ce. /brînă + -aci.

BRÎNACI, brînace, s. n. Cingătoare. Brînaciului drumu-i da Și din gură-așa-mi zicea Alei, mîndră, mîndră mea, Sai de-mi sumete brînaciul, Că-mi răpune Lotrean capul. PĂSCULESCU, L. P. 286.

BRÎNACI, brînace, s. n. (Reg.) Cingătoare. – Din brînă + suf. -aci.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brânaci (reg.) s. n., pl. brânace

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRÂNACI s. v. brâu, cingătoare.

Intrare: brânaci
substantiv neutru (N58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânaci
  • brânaciul
  • brânaciu‑
plural
  • brânace
  • brânacele
genitiv-dativ singular
  • brânaci
  • brânaciului
plural
  • brânace
  • brânacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brânaci, brânacesubstantiv neutru

  • 1. regional Brâu, cingătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Brînaciului drumu-i da Și din gură-așa-mi zicea: Alei, mîndră, mîndră mea, Sai de-mi sumete brînaciul, Că-mi răpune Lotrean capul. PĂSCULESCU, L. P. 286. DLRLC
etimologie:
  • Brână + sufix -aci. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.