12 definiții pentru bobinatoare (persoană)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOBINATOR, -OARE, bobinatori, -oare, s. m. și f. Persoană care are profesia de a construi și a repara bobine de mașini electrice. – Bobina + suf. -tor (după fr. bobineur).
bobinator, ~oare smf, a [At: LTR / Pl: ~i, ~oare / E: bobina + -tor] 1-2 (Lucrător) care construiește și repară bobine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bobinator, -oare 1 s.m., s.f. Persoană care execută bobinări sau repară bobine de mașini electrice. 2 s.f. Mașină de bobinat. 3 s.n. (cinemat.) Mecanism care asigură rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine. • pl. -i, -e. /bobina + -tor, după fr. bobineur.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BOBINATOR, -OARE, bobinatori, -oare, s. m. și f. Persoană care are profesiunea de a construi și a repara bobine de mașini electrice. – Bobina + suf. -tor (după fr. bobineur).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOBINATOR, -OARE, bobinatori, -oare, s. m. și f. Persoană care execută bobinări și reparații de bobine sau înfășurări de mașini electrice.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOBINATOR, -OARE, bobinatori, -oare, s. m. și f. Persoană care execută bobinări și reparații de bobine sau înfășurări de mașini electrice. – Din bobina + suf. -tor (după fr. bobineur).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOBINATOR, -OARE s.m. și f. Cel care execută bobinări și reparații de bobine sau înfășurări de mașini electrice. [< bobina + -tor, după fr. bobineur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BOBINATOR, -OARE I. s. m. f. cel care execută bobinări și reparații de bobine sau înfășurări electrice. II. s. f. mașină de bobinat. II. s. n. (cinem.) mecanism care asigură rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine. (după fr. baboneur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BOBINATOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Muncitor specializat în operațiile de bobinare. /bobină + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bobinatoare s. f., g.-d. art. bobinatoarei; pl. bobinatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bobinatoare s. f., g.-d. art. bobinatoarei; pl. bobinatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bobinatoare s. f., g.-d. art. bobinatoarei; pl. bobinatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
bobinator, bobinatorisubstantiv masculin bobinatoare, bobinatoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care are profesia de a construi și a repara bobine de mașini electrice. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- Bobina + sufix -tor DEX '09 DEX '98 DN
- bobineur DEX '09 DEX '98 DN