opțiuni
  • info

12 definiții pentru berbecar (persoană)

din care

Explicative DEX

BERBECAR, berbecari, s. m. (Rar) Păstor de berbeci (I 1). – Berbec + suf. -ar.

berbecar2 sm [At: H IV, 155 / V: bărbăcariu, bârbâc~[1] / Pl: ~i / E: berbec + -ar] 1 Păstor de berbeci (1). 2 Epitet dat unuia dintre cei trei Filipi. 3 (Îvp) Sărbătoare celebrată pe 26 septembrie.

  1. variantele bărbăcariu, bârbâcar nu au intrare separată — Ladislau Strifler

berbecar1 s.m. 1 Păstor de berbeci. 2 (înv.,pop.) Sărbătoare populară celebrată pe 26 septembrie. • pl. -i. /berbec + -ar.

BERBECAR sm. 1 🐑 Ciobanul care păzește și duce la păscut cîrdul de berbeci 2 pl. 📆 pop. Filipii de toamnă pe care-i ține poporul în zilele de 26 Septemvrie, spre a feri berbecii de lupi (MAR.) [lat. vulg. berbicarius].

BERBECAR, berbecari, s. m. Păstor de berbeci (I 1). – Berbec + suf. -ar.

BERBECAR ~i m. rar Păstor de berbeci. /berbec + suf. ~ar

berbecar m. 1. păstor de berbeci; 2. pl. (cei trei), numele celor trei Filipi de toamnă care se serbează de popor dela 26-28 Octomvrie (spre a feri berbecii de lupi).

berbecár m. (d. berbece, ca și fr. berger, păstor, lat. vervecarius, mlat. berbicarius). Cioban de berbecĭ (despărțițĭ de oĭ după Sfînta Maria). Epitetu unuia din cei trei Filipĭ de toamnă, pe care-l sărbează țăranii la 26 Septembre.

bărbăcar[1] sm vz berbecar

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

Ortografice DOOM

berbecar (rar) s. m., pl. berbecari

berbecar (rar) s. m., pl. berbecari

berbecar s. m., pl. berbecari

Intrare: berbecar (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • berbecar
  • berbecarul
  • berbecaru‑
plural
  • berbecari
  • berbecarii
genitiv-dativ singular
  • berbecar
  • berbecarului
plural
  • berbecari
  • berbecarilor
vocativ singular
  • berbecarule
  • berbecare
plural
  • berbecarilor
bărbăcar substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărbăcar
  • bărbăcarul
plural
  • bărbăcari
  • bărbăcarii
genitiv-dativ singular
  • bărbăcar
  • bărbăcarului
plural
  • bărbăcari
  • bărbăcarilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

berbecar, berbecarisubstantiv masculin

  • 1. Păstor de berbeci. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 NODEX
  • 2. Epitet dat unuia dintre cei trei Filipi. MDA2 CADE
  • 3. învechit popular Sărbătoare celebrată pe 26 septembrie. MDA2 DEXI
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.