7 definiții pentru autoignora

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOIGNORA, autoignor, vb. I. Refl. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. [Pr.: a-u-] – Auto1- + ignora.

autoignora vr [At: DEX2 / P: a-u-to-ig- / Pzi: ~nor / E: auto1- + ignora] A se ignora pe sine însuși.

AUTOIGNORA, autoignorez, vb. I. Refl. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. [Pr.: a-u-.Prez. ind. și: autoignor] – Auto1- + ignora.

AUTOIGNORA vb. refl. a-și neglija propria persoană. (< auto1- + ignora)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

autoignora (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. autoignor, 3 se autoigno; conj. prez. 1 sg. să mă autoignor, 3 să se autoignore; imper. 2 sg. afirm. autoignoră-te; ger. autoignorându-mă

!autoignora (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se autoigno

autoignora vb. (sil. a-u-), ind. prez. 3 sg. și pl. autoignorează / autoigno

Intrare: autoignora
autoignora1 (1 -r) verb grupa I conjugarea I reflexiv
  • silabație: a-u- info
verb (V1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autoignora
  • autoignorare
  • autoignorat
  • autoignoratu‑
  • autoignorând
  • autoignorându‑
singular plural
  • autoigno
  • autoignorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autoignor
(să)
  • autoignor
  • autoignoram
  • autoignorai
  • autoignorasem
a II-a (tu)
  • autoignori
(să)
  • autoignori
  • autoignorai
  • autoignorași
  • autoignoraseși
a III-a (el, ea)
  • autoigno
(să)
  • autoignore
  • autoignora
  • autoignoră
  • autoignorase
plural I (noi)
  • autoignorăm
(să)
  • autoignorăm
  • autoignoram
  • autoignorarăm
  • autoignoraserăm
  • autoignorasem
a II-a (voi)
  • autoignorați
(să)
  • autoignorați
  • autoignorați
  • autoignorarăți
  • autoignoraserăți
  • autoignoraseți
a III-a (ei, ele)
  • autoigno
(să)
  • autoignore
  • autoignorau
  • autoignora
  • autoignoraseră
autoignora2 (1 -rez) verb grupa I conjugarea a II-a reflexiv
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autoignora
  • autoignorare
  • autoignorat
  • autoignoratu‑
  • autoignorând
  • autoignorându‑
singular plural
  • autoignorea
  • autoignorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autoignorez
(să)
  • autoignorez
  • autoignoram
  • autoignorai
  • autoignorasem
a II-a (tu)
  • autoignorezi
(să)
  • autoignorezi
  • autoignorai
  • autoignorași
  • autoignoraseși
a III-a (el, ea)
  • autoignorea
(să)
  • autoignoreze
  • autoignora
  • autoignoră
  • autoignorase
plural I (noi)
  • autoignorăm
(să)
  • autoignorăm
  • autoignoram
  • autoignorarăm
  • autoignoraserăm
  • autoignorasem
a II-a (voi)
  • autoignorați
(să)
  • autoignorați
  • autoignorați
  • autoignorarăți
  • autoignoraserăți
  • autoignoraseți
a III-a (ei, ele)
  • autoignorea
(să)
  • autoignoreze
  • autoignorau
  • autoignora
  • autoignoraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

autoignora, autoignorverb

  • 1. A-și neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existență. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
  • Auto- + ignora DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.