15 definiții pentru argințică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARGINȚICĂ, argințele, s. f. Arbust cu flori mari, albe și cu frunze verzi, lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară (Dryas octopetala).Argint + suf. -ică.

arginți sf [At: HEM 1615 / V: -nti- / Pl: ~țele / E: argint + -ică] (Bot; reg) 1 Arbust (mic) din familia rozaceelor, cu frunze verzi, lucitoare pe partea superioară și albe pe partea inferioară și cu flori mari albe (Dryas octopetala) Si: cerencel, cerențel. 2 Mei păsăresc (Lithospermum arvense). 3 Coada-racului (Potentilla anserina). 4 (Îc) ~ de grădină Armurariu (Silybum marianum). 5 (Îc) ~ de pădure Splină (Chiysosplenium alternifolium).

ARGINȚI sf. 🌿 Arbust cu flori mari albe; crește pe stîncile calcare din vîrfurile munților noștri celor mai înalți (Dryas octopetala) (🖼 196) [argint].

ARGINȚICĂ, argințele, s. f. Arbust cu flori mari, albe și cu frunze verzi lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară. (Dryas octopetala).Argint + suf. -ică.

ARGINȚICĂ, argințele, s. f. Arbust cu flori mari albe și cu frunze verzi lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară. (Dryas octopetala). – Din argint + suf. -ică.

argințícă f. pl. ele (d. argint, după coloarea florilor eĭ). Cerențel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arginți s. f., g.-d. art. argințelei; pl. argințele

arginți s. f., g.-d. art. argințelei; pl. argințele, art. argințelele

arginți s. f., g.-d. art. argințelei; pl. argințele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARGINȚI s. (BOT.; Dryas octopetala) cerențel.

ARGINȚI s. (BOT.; Dryas octopetala) cerențel.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

argințică, argințele, s.f. – (reg.; bot.) Arbust cu flori mari, albe, cu frunze verzi, lucitoare (Dryas octopetala); specific etajului alpin (semnalat în Munții Rodnei și Munții Maramureșului). – Din argint (< lat. argentum) + suf. -ică (DLRM, DEX, MDA).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DRYAS L., ARGINȚICĂ fam. Rosaceae. Gen originar din regiuni arctice și subarctice, 3 specii pitice, tufe sau semitufe, cu tulpină de obicei culcată. Frunzele de la baza tulpinii persistente, simple, pețiolate, eliptice, crestate sau aproape penate, pe partea inferioară albe, pe cea superioară lucioase, marginea rulată în exterior, însoțite de stipele caduce. Flori mari, albe sau galbene, singulare, cu un peduncul delicat, sepale și petale de obicei opt, stamine numeroase. Fructe cu un stil lung, păros.

Intrare: argințică
argințică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arginți
  • argințica
plural
  • argințele
  • argințelele
genitiv-dativ singular
  • argințele
  • argințelei
plural
  • argințele
  • argințelelor
vocativ singular
plural
argențică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
argintică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arginți, argințelesubstantiv feminin

  • 1. Arbust cu flori mari, albe și cu frunze verzi, lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară (Dryas octopetala). DEX '09
    sinonime: cerențel
etimologie:
  • Argint + sufix -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.