ANANAS, ananași, s. m. 1. Plantă erbacee perenă cultivată în zonele tropicale, cu frunze lungi și tulpină scurtă, care poartă în vârf o inflorescență simplă ca un spic (Ananas sativus). 2. Fructul comestibil al acestei plante, cărnos, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. – Din fr. ananas.

ananas [At: PANȚU, PL. / Pl: ~ași / E: fr ananas] (Bot) 1 sm Plantă erbacee din familia bromeliaceelor, originară din America tropicală, azi cultivată în mai toate regiunile calde ale globului și chiar în Europa (în sere), cu frunze lungi și tulpină scurtă, care poartă în vârf o inflorescență simplă, ca un spic (Ananas setivus). 2 sm Fruct comestibil al ansamblului (1), de culoare gălbuie-roșiatică, cu un buchet de frunze la vârf, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. 3 ain Cu gust de ananas (2).

*ANANAS sm. 🌿 1 Plantă cu frunze lungi și înguste, dințate și spinoase pe margini, așezate în rozetă; originară din America tropicală, se cultivă azi în mai toate regiunile calde, și în Europa în sere (Ananas sativus) ¶ 2 Fructul acestei plante, de coloare gălbuie-roșietică și de formă ovoidă avînd în vîrf un buchet de bractee foliacee; este unul din fructele cele mai plăcute la gust (🖼 115) ¶ 3 Pere ~, pere cu gust de ananas [fr.].

ANANAS, ananași, s. m. 1. Plantă erbacee perenă originară din țările calde, cu frunze lungi și tulpină scurtă, care poartă în vârf o inflorescență simplă ca un spic (Ananas sativus). 2. Fructul comestibil al acestei plante, cărnos, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. – Din fr. ananas.

ANANAS, ananași, s. m. 1. Plantă erbacee din țările calde, cultivată și în Europa, în sere, pentru fructele ei (Bromelia ananas). 2. Fructul comestibil al acestei plante, de culoare gălbuie-roșiatică, cu gust dulce-acrișor, foarte aromat și suculent. Aveam cîte puțin din toate: cafea, piper, banane și ananas, care crește acolo pînă la zece kilograme bucata. BART, E. 281.

ANANAS, ananași, s. m. 1. Plantă erbacee originară din țările calde (Ananas sativus sau Bromelia ananas). 2. Fructul comestibil al acestei plante, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. – Fr. ananas.

ANANAS s.m. Plantă erbacee exotică cu fructe foarte gustoase. ♦ Fructul comestibil al acestei plante cu gust dulce-acrișor și foarte aromat. [< fr. ananas < cuv. tupiguarani].

ANANAS s. m. plantă erbacee originară din America tropicală, cu fructe mari, cărnoase. (< fr., sp. ananas)

ANANAS ~și m. 1) Plantă erbacee exotică cu frunze lungi și tulpina scurtă, ale cărei fructe comestibile sunt foarte gustoase și aromate. 2) Fructul acestei plante. /<fr. ananas

ananas n. 1. plantă din America meridională cu florile purpurii (Ananas sativus); 2. fructul său de coloare gălbuie-roșiatică, dulce acrișor, cu o aromă ce aduce cu cea de piersice, de mere și de fragi.

*ananás m. (fr. ananas, sp. anana, pg. ananaz, cuv. caraib). O plantă spinoasă din America de sud și Antile, cultivată azĭ și aĭurea în climele calde (anánas sativus). Fructu eĭ, de forma unuĭ mare pepene galben, parfumat și delicios. Adj. fix. Pere ananas, pere cu gust și miros de ananas.

ananas s. m., pl. ananași

ananas s. m., pl. ananași

ananas s. m., pl. ananași

ANANAS Mill., ANANAS, fam. Bromeliaceae. Gen originar din Brazilia, 5 specii perene, erbacee. Flori roșii-aprins-violacee, roz, într-un spic compact în formă de con, ce poartă în vîrf un smoc de frunze mici. Frunze, pînă la 75, liniare, lungi pînă la 1,20 m și late pînă la 5 cm, cu spini rigizi, dispuse în rozetă radiculară. Fruct comestibil, sincarp, format din alăturarea a numeroase fructe mici, bace și bractee, formînd un fel de con mare, suculent, cărnos, aromat, galben-roșiatic, erect, cu un smoc de frunzulițe în creștet.