7 definiții pentru țăndărire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
țăndărire sf [At: LB / V: (pop) ~dur~, (reg) țân~ / Pl: ~ri / E: țăndări] 1 Transformare în țăndări (1) Si: sfărâmare. 2 Fixare (prin batere) a șipcilor în pereții casei de lemn înainte de a-i lipi cu lut Si: cercuire (5).
ȚĂNDĂRI, țăndăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face țăndări; a sfărâma în bucăți. – Din țandără.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
țăndurire sf vz țăndărire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țândărire sf vz țăndărire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚĂNDĂRI, țăndăresc, vb. IV. Tranz. A face țăndări; a sfărâma în bucăți. – Din țandără.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
A ȚĂNDĂRI ~esc tranz. rar A preface în țăndări. /Din țandără
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țăndări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țăndăresc, imperf. 3 sg. țăndărea; conj. prez. 3 sg. și pl. țăndărească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
țăndări, țăndărescverb
- 1. A face țăndări; a sfărâma în bucăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Armele... țăndărite de războaie ți le-aduc. CONACHI, P. 219. DLRLC
-
etimologie:
- țandără DEX '09 DEX '98