opțiuni

3 definiții pentru țăhălui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țăhălui1 vi [At: A VI, 32 / Pzi: ~esc / E: țah + -ălui] 1 (Mol; d. câini) A lătra scurt, repetat și agitat Si: a chefni (1), (reg) a țăhni (1). 2 (Reg; fig) A vorbi mult și fără rost.

țăhălui2 vt [At: PAMFILE; C. 52 / Pzi: ~esc / E: ns cf țuhăi] (Reg) A chinui.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țăhălui, țăhăluiesc, vb. IV (reg.) a chinui.

Intrare: țăhălui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țăhălui
  • țăhăluire
  • țăhăluit
  • țăhăluitu‑
  • țăhăluind
  • țăhăluindu‑
 singular plural
  • țăhăluiește
  • țăhăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țăhăluiesc
 (să)
  • țăhăluiesc
  • țăhăluiam
  • țăhăluii
  • țăhăluisem
a II-a (tu)
  • țăhăluiești
 (să)
  • țăhăluiești
  • țăhăluiai
  • țăhăluiși
  • țăhăluiseși
a III-a (el, ea)
  • țăhăluiește
 (să)
  • țăhăluiască
  • țăhăluia
  • țăhălui
  • țăhăluise
plural I (noi)
  • țăhăluim
 (să)
  • țăhăluim
  • țăhăluiam
  • țăhăluirăm
  • țăhăluiserăm
  • țăhăluisem
a II-a (voi)
  • țăhăluiți
 (să)
  • țăhăluiți
  • țăhăluiați
  • țăhăluirăți
  • țăhăluiserăți
  • țăhăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • țăhăluiesc
 (să)
  • țăhăluiască
  • țăhăluiau
  • țăhăluiră
  • țăhăluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)