19 definiții pentru țârțâră

Explicative DEX

țârțâră [At: PAMFILE, VĂZD. 169 / V: ~țără, ~țiră, țânțără, țirțără, țirțară, ~țeră, țirțeră, țirțiră, ~țoră, țăr~, țărțiră, țărțără, ~țâr sm, țirțir sm / E: fo cf țâr1] (Reg) 1 sfs (Csc) Măzăriche. 2-3 sfs (Șîs strugure de poamă țirțără, struguri de țirțiră) Numele unei varietăți de struguri cu boabe mici, rare și acrișoare (sau foarte dulci). 4-5 af De dimensiuni mici și acrișor (sau foarte dulce).

țărțără sf vz țârțâră

țărțâră sf vz țârțâră

țărțiră sf vz țârțâră

țânțără sf vz țârțâră

țârțără sf vz țârțâră

țârțâr sm vz țârțâră

țârțeră sf vz țârțâră

țârțiră sf vz țârțâră

țârțoră sf vz țârțâră

țirțară sf vz țârțâră

țirțără sf vz țârțâră

țirțeră sf vz țârțâră

țirțir sm vz țârțâră

țirțiră sf vz țârțâră

ȚÎRȚÎRĂ s. f. (Regional) Măzăriche (II). Cînd fulgii sînt înlocuiți prin niște bobițe, ninsoarea aceea se cheamă țîrțîră. PAMFILE, VĂZD. 169.

Sinonime

ȚÂRȚÂRĂ s. v. măzăriche.

țîrțîră s. v. MĂZĂRICHE.

Arhaisme și regionalisme

țârțâră s.f. (reg.) 1. ploaie înghețată, măzăriche. 2. varietate de struguri.

Intrare: țârțâră
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țârțâră
  • țârțâra
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țârțâre
  • țârțârei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țărțâră
  • țărțâra
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țărțâre
  • țărțârei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țânțără
  • țânțăra
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țânțăre
  • țânțărei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țărțiră
  • țărțira
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țărțire
  • țărțirei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țărțără
  • țărțăra
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țărțăre
  • țărțărei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țârțeră
  • țârțera
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țârțere
  • țârțerei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țârțiră
  • țârțira
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țârțire
  • țârțirei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țârțoră
  • țârțora
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țârțore
  • țârțorei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țirțară
  • țirțara
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țirțare
  • țirțarei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țirțără
  • țirțăra
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țirțăre
  • țirțărei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țirțeră
  • țirțera
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țirțere
  • țirțerei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țirțir
  • țirțirul
plural
  • țirțiri
  • țirțirii
genitiv-dativ singular
  • țirțir
  • țirțirului
plural
  • țirțiri
  • țirțirilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țirțiră
  • țirțira
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țirțire
  • țirțirei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țârțără
  • țârțăra
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țârțăre
  • țârțărei
plural — —
vocativ singular —
plural —
țârțâr substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țârțâr
  • țârțârul
  • țârțâru‑
plural
  • țârțâri
  • țârțârii
genitiv-dativ singular
  • țârțâr
  • țârțârului
plural
  • țârțâri
  • țârțârilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țârțârăsubstantiv feminin

regional
  • 1. Măzăriche. MDA2 DLRLC
    sinonime: măzăriche
    • format_quote Cînd fulgii sînt înlocuiți prin niște bobițe, ninsoarea aceea se cheamă țîrțîră. PAMFILE, VĂZD. 169. DLRLC
  • 2. (Strugure de poamă țirțără, struguri de țirțiră) Numele unei varietăți de struguri cu boabe mici, rare și acrișoare (sau foarte dulci). MDA2
  • 3. (și) adjectival De dimensiuni mici și acrișor (sau foarte dulce). MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.