dexonline

info

6 definiții pentru țârcoti

Explicative DEX

țârcoti vti [At: TDRG / V: țir~ / Pzi: 3 ~tesc / E: țârc + -oti] (Reg) 1-2 (Reg) A țârcâi (1-2).

țircoti v vz țârcoti

Arhaisme și regionalisme

țârcoti vb. IV (reg.) a țârcâi; a mulge rău.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

țârcotí, țârcotesc, v.i. (reg.) 1. A curge slab, a picura. 2. A plânge cu lacrimi. 3. A ploua mărunt. 4. A mulge ultimii stropi de lapte. – Din țârc (Scriban, MDA).

țârcoti, țârcotesc, vb. intranz. – (reg.) 1. A curge slab, a picura. 2. A plânge cu lacrimi. 3. A ploua mărunt. 4. A mulge ultimii stropi de lapte. – Din țârc (cf. alb. cërkë „strop”) (Scriban, MDA).

țârcoti, țârcotesc, vb. intranz. – 1. A curge slab, a picura. 2. A plânge cu lacrimi. 3. A ploua mărunt. 4. A mulge ultimii stropi de lapte. – Din țârc (cf. alb. cërkë „strop”) + -oti.

Intrare: țârcoti

țârcoti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) țârcoti	țârcotire	țârcotit țârcotitu‑	țârcotind țârcotindu‑	singular	plural
		(a) țârcoti	țârcotire	țârcotit țârcotitu‑	țârcotind țârcotindu‑	țârcotește	țârcotiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	țârcotesc	(să) țârcotesc	țârcoteam	țârcotii	țârcotisem
	a II-a (tu)	țârcotești	(să) țârcotești	țârcoteai	țârcotiși	țârcotiseși
	a III-a (el, ea)	țârcotește	(să) țârcotească	țârcotea	țârcoti	țârcotise
plural	I (noi)	țârcotim	(să) țârcotim	țârcoteam	țârcotirăm	țârcotiserăm țârcotisem
	a II-a (voi)	țârcotiți	(să) țârcotiți	țârcoteați	țârcotirăți	țârcotiserăți țârcotiseți
	a III-a (ei, ele)	țârcotesc	(să) țârcotească	țârcoteau	țârcotiră	țârcotiseră

țircoti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) țircoti	țircotire	țircotit țircotitu‑	țircotind țircotindu‑	singular	plural
		(a) țircoti	țircotire	țircotit țircotitu‑	țircotind țircotindu‑	țircotește	țircotiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	țircotesc	(să) țircotesc	țircoteam	țircotii	țircotisem
	a II-a (tu)	țircotești	(să) țircotești	țircoteai	țircotiși	țircotiseși
	a III-a (el, ea)	țircotește	(să) țircotească	țircotea	țircoti	țircotise
plural	I (noi)	țircotim	(să) țircotim	țircoteam	țircotirăm	țircotiserăm țircotisem
	a II-a (voi)	țircotiți	(să) țircotiți	țircoteați	țircotirăți	țircotiserăți țircotiseți
	a III-a (ei, ele)	țircotesc	(să) țircotească	țircoteau	țircotiră	țircotiseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

țârcoti, țârcotescverb

1. regional Țârcâi. MDA2

sinonime: țârcâi

etimologie:

țârc + -oti MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.