10 definiții pentru țuicui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚUICUI, țuicuiesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se țuicări. – Țuică + suf. -ui.
țuicui vr [At: DM / Pzi: ~esc / E: țuică1 + -ui] (Fam) A se țuicări (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚUICUI, țuicuiesc, vb. IV. Refl. A se țuicări. – Țuică + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
ȚUICUI, țuicuiesc, vb. IV. Refl. reciproc. A se țuicări.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țuicui (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă țuicuiesc, 3 sg. se țuicuiește, imperf. 1 sg. mă țuicuiam; conj. prez. 1 sg. să mă țuicuiesc, 3 să se țuicuiască; imper. 2 sg. afirm. țuicuiește-te; ger. țuicuindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!țuicui (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă țuicuiesc, imperf. 3 sg. se țuicuia; conj. prez. 3 să se țuicuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țuicui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țuicuiesc, imperf. 3 sg. țuicuia, conj. prez. 3 sg. și pl. țuicuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȚUICUI vb. v. țuicări.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȚUICUI vb. a se țuicări. (Se ~ toată ziua.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
țuicui, țuicuiesc v. r. a bea țuică
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
țuicui, țuicuiescverb
- 1. A se țuicări. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: țuicări
etimologie:
- Țuică + sufix -ui. DEX '98 DEX '09