7 definiții pentru țuguiere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. – V. țuguia.
țuguiere sf [At: CĂLINESCU, E. O. I, 44 / Pl: ~ri / E: țuguia] 1 Ascuțire înspre vârf. 2 Prelungire în formă de țugui1 (6). 3 (D. buze, gură) Întindere înainte, strâns și rotunjit. 4 (Reg) Cățărare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia. [Pr.: -gu-ie-] – V. țuguia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laura_tache
- acțiuni
ȚUGUIERE s. f. Faptul de a (se) țuguia; ascuțire, subțiere. Era foarte vesel, judecînd după țuguierea groaselor buze. CĂLINESCU, E. O. I 44.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țuguiere (rar) s. f., g.-d. art. țuguierii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țuguiere s. f., g.-d. art. țuguierii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țuguiere s. f., g.-d. art. țuguierii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: țuguiere
țuguiere substantiv feminin
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țuguiere, țuguierisubstantiv feminin
-
- Era foarte vesel, judecînd după țuguierea groaselor buze. CĂLINESCU, E. O. I 44. DLRLC
-
etimologie:
- țuguia DEX '98 DEX '09