3 definiții pentru țucsuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚUCSUI, țucsuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A bea, a chefui. – Comp. bg. cukam.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țucsui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țucsuiesc, 3 sg. țucsuiește
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȚUCSUI vb. v. bea, trage.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: țucsuire
țucsuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țucsui, țucsuiescverb
-
- Oamenii pe-atunci dădeau în gropi de proști ce erau. Pînă și a țucsui sau a trage la mustață... tot un zeu trebui să-i învețe. ISPIRESCU, U. 103. DLRLC
-
etimologie:
- cukam DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.