8 definiții pentru țistuitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚISTUITURĂ, țistuituri, s. f. Țistuială. [Pr.: -tu-i-] – Țistui + suf. -tură.
ȚISTUITURĂ, țistuituri, s. f. Țistuială. [Pr.: -tu-i-] – Țistui + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
țistuitură sf [At: GHIBĂNESCU, ap. TDRG / P: ~tu-i~ / V: (rar) ~tii~, țâșt~ / Pl: ~ri / E: țistui + -itură] Sunet prin care se impune cuiva tăcere Si: (rar) țistuială.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚISTUITURĂ, țistuituri, s. f. Țistuială.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țâștuitură sf vz țistuitură[1] corectat(ă)
- În original, tipărit incorect: vz țiștuitură, acesta din urmă nefiind definit în MDA2 — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țistiitură sf vz țistuitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țistuitură (desp. -tu-i-) s. f., g.-d. art. țistuiturii; pl. țistuituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țistuitură (-tu-i-) s. f., g.-d. art. țistuiturii; pl. țistuituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țistuitură s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. țistuiturii; pl. țistuituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: țis-tu-i-tu-ră
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
țistuitură, țistuiturisubstantiv feminin
- 1. Țistuială. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: țistuială
etimologie:
- Țistui + sufix -tură. DEX '98 DEX '09