O definiție pentru țingălău (ornit.)
Explicative DEX
țingălău [At: DRLU / V: ~gal~, ~galeu, ~ncă~, ~ghileu / Pl: ~lauă, ~laie sn, ~lăi sm / E: țing1 + -ălău] (Reg) 1 sn Clopoțel făcut mai ales din bronz sau din aramă, care se atârnă la gâtul vitelor sau al oilor Si: (reg) țincar2, țingăteu. 2 sn Clopoțel cu care se sună în biserică în anumite momente ale slujbei religioase. 3 sm (Orn; reg) Gușă-roșie (Erithacus rubecula rubecula).
Intrare: țingălău (ornit.)
țingălău2 (pl. -i) substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țingălău, țingălăisubstantiv masculin
- 1. Gușă-roșie (Erithacus rubecula rubecula). MDA2
etimologie:
- țing + -ălău MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.