3 definiții pentru țif (iarbă)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIF s. m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec.

ȚIF s. m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec.

ȚIF s. m. Iarbă fără foi, cu firul cilindric, care crește în locuri umede (servind ca hrană mai ales cailor).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: țif (iarbă)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țif
  • țiful
  • țifu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • țif
  • țifului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țifsubstantiv masculin

  • 1. rar Iarbă cu firul cilindric, fără foi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.