țechiră sf [At: (a. 1779) FURNICĂ, I. C. 92 / V: ~cheră (A și: țecheră), ~chere, țichi~, țichire, țicheră, țicără, țeichere, țecăr, țegăr sn, țachi~ sf / Pl: ~re, ~ri / E: săs Zecker (ger Zöger)] (Reg) 1 Coșniță folosită la târguieli, la transportul alimentelor etc. 2 (Îs) Copil din țichire Bastard. corectat(ă)

❍ȚECHIRĂ (pl. -re) sf. Trans. Coșniță, coș de papură: Mînc un măr și două pere, La inimă tot nu mere, Să mînc o ~ plină, Inima nu mi-o alină (IK.-BRS.) [germ. Zecker].

ȚECHIRĂ, țechire, s. f. (Regional) Coșniță, coș (de papură sau de nuiele). Mînc un măr și două pere, La inimă tot nu mere; Să mînc o țechiră plină, Inima nu mi-o alină! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155.

ȚECHIRĂ, țechire, s. f. (Reg.) Coșniță, coș (de papură sau de nuiele). – Germ. dial. Zecker.

țechíră f., pl. e (germ. dial. zecker). Trans. P. P. Coșuleț de papură de purtat atîrnat de braț.

țachiră sf vz țechiră

țecăr sn vz țechiră

țecheră sf vz țechiră

țechere sf vz țechiră

țegăr sn vz țechiră

țeichere sf vz țechiră

țicără sf vz țechiră

țicheră sf vz țechiră

țichiră sf vz țechiră

țichire sf vz țechiră

❍ȚICHIRE sf. Trans. (PĂC.) = ȚECHIRĂ.

țechiră (-re), s. f. – (Trans.) Coș mare. Germ. Zecker (Tiktin).

ȚECHIRĂ s. v. coșniță.

țechiră s. v. COȘNIȚĂ.

țechiră, țechire, s.f. (reg.) coșniță; (expr.) copil din țechire = bastard.