10 definiții pentru șâșâit (fapt)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘÂȘÂIT, șâșâituri, s. n. Faptul de a șâșâi. [Var.: (pop.) șișăit s. n.] – V șâșâi.

șâșâit sn [At: SANDU-ALDEA, A. M. 195 / V: (reg) șișăit / Pl: ~uri / E: șâșâi] (Reg) 1 Șopot1 (5). 2 Repetare prelungită și monotonă a sunetului „ș” pentru a liniști sau a adormi copiii mici Si: (reg) șâșâială (2), șâșâire (2), șușuială (2), șușuire (2), șușuit1 (2). 3 Șuierătură (1) printre dinți Si: (reg) șâșâială (3), șâșâire. 4 Sunet specific (asemănător cu sunetul „s” prelungit) produs de șerpi Si: (reg) șâșâială (4), șășâire (4).

ȘÂȘÂIT, șâșâituri, s. n. Faptul de a șâșâi.V. șâșâi.

ȘÎȘÎIT, șîșîituri, s. n. Acțiunea de a șîșîi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!șâșâit (pop.) s. n., pl. șâșâituri corectat(ă)

!șâșâit / șișăit (pop.) s. n., pl. șâșâituri / șișăituri[1]

  1. Corectat pluralul, în text șâșăituri. gall

șâșâit s. n., pl. șâșâituri

Intrare: șâșâit (fapt)
șâșâit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șâșâit
  • șâșâitul
  • șâșâitu‑
plural
  • șâșâituri
  • șâșâiturile
genitiv-dativ singular
  • șâșâit
  • șâșâitului
plural
  • șâșâituri
  • șâșâiturilor
vocativ singular
plural
șișăit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șișăit
  • șișăitul
  • șișăitu‑
plural
  • șișăituri
  • șișăiturile
genitiv-dativ singular
  • șișăit
  • șișăitului
plural
  • șișăituri
  • șișăiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șâșâit, șâșâiturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a șâșâi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi șâșâi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.