12 definiții pentru șugărel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUGĂREL, șugărei, s. m. (Reg.) Numele mai multor plante erbacee din familia labiatelor, folosite în medicină (Teucrium).Șugar + suf. -el.

ȘUGĂREL, șugărei, s. m. (Reg.) Numele mai multor plante erbacee din familia labiatelor, folosite în medicină (Teucrium).Șugar + suf. -el.

șugărel, ~ea [At: ISER / V: (reg) ciu~ a, su~, (nob) șugher~ sm / Pl: ~ei, ~e / E: șugar + -el] 1-6 a (Trs; șhp) (Cam) șugar (1, 3-4). 7-8 s (Reg; șhp) Șugar (2) (mic). 9 sm (Reg) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ, cu flori albe-gălbui dispuse în verticile la vârful tulpinii și al ramurilor, care crește în munți și se folosește în medicină (Teucrium montanum). 10 sm (Bot; reg) Dumbeț (Teucrium chamaedrys). 11 sm (Reg; șîc ~-alb) Plantă cu frunzele și tulpina păroase, cu florile albe-gălbui sau albe-purpurii (Teucrium polium).

ȘUGĂREL, șugărei, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor cu tulpina ramificată, culcată la pămînt, cu flori albe-gălbui îngrămădite la vîrful tulpinii și al ramurilor; crește prin locuri pietroase, în munții calcaroși (Teucrium montanum).

șugărel m. plantă cu florile albe-gălbui, crește prin locurile pietroase (Teucrium montanum). [Diminutiv din șugar, după forma-i ramificată].

șugărél m., pl. (cp. cu șugar și cu ung. sugár, rază, pin aluziune la ramurĭ). Trans. (?). O plantă labiată subfrutescentă care crește pintre stîncĭ culcată pe pămînt și ramificată (teucrium montanum).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șugărel (reg.) s. m., pl. șugărei, art. șugăreii

șugărel (reg.) s. m., pl. șugărei, art. șugăreii

șugărel s. m., pl. șugărei, art. șugăreii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șugărel, -ea, adj., s.m. (reg.) 1. (adj.) subțire, suplu, zvelt. 2. (adj.) cu părul de culoare deschisă. 3. (s.m.) nume dat mai multor plante erbacee din familia labiatelor folosite în medicină (dumbeț).

Intrare: șugărel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șugărel
  • șugărelul
  • șugărelu‑
plural
  • șugărei
  • șugăreii
genitiv-dativ singular
  • șugărel
  • șugărelului
plural
  • șugărei
  • șugăreilor
vocativ singular
plural
șugherel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șugărel, șugăreisubstantiv masculin

  • 1. regional Numele mai multor plante erbacee din familia labiatelor, folosite în medicină (Teucrium). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dumbeț
etimologie:
  • Șugar + sufix -el. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.