5 definiții pentru ștănțuit
Explicative DEX
ștănțui vt [At: DLR / Pzi: ~esc / E: ștanță + -ui] 1-4 A ștanța (1-4).
ȘTĂNȚUI, ștănțuiesc, vb. IV. Tranz. A ștanța. – Ștanță + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ȘTĂNȚUI ~iesc tranz. v. A ȘTANȚA. /a ștanța + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
ștănțui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștănțuiesc, imperf. 3 sg. ștănțuia; conj. prez. 3 sg. și pl. ștănțuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ȘTĂNȚUI vb. (TEHN.) a ștanța.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ștănțuit
ștănțuit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ștănțui, ștănțuiescverb
- 1. Ștanța. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ștanța
etimologie:
- Ștanță + -ui. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.