8 definiții pentru ștemuire
Explicative DEX
ȘTEMUIRE, ștemuiri, s. f. Acțiunea de a ștemui și rezultatul ei. – V. ștemui.
ȘTEMUIRE, ștemuiri, s. f. Acțiunea de a ștemui și rezultatul ei. – V. ștemui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ștemuire sf [At: ORBONAȘ, MEC. 200 / Pl: ~ri / E: ștemui] Presare a porțiunilor sudate sau nituite ale unor bucăți de tablă, ale unor piese etc. în vederea obținerii unei îmbinări omogene și etanșe Si: matare, ștemuit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTEMUIRE, ștemuiri, s. f. Acțiunea de a ștemui și rezultatul ei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
ștemuire s. f., g.-d. art. ștemuirii; pl. ștemuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ștemuire s. f., g.-d. art. ștemuirii; pl. ștemuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ștemuire s. f., g.-d. art. ștemuirii; pl. ștemuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ȘTEMUIRE s. (TEHN.) matare, ștemuit. (~ metalului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘTEMUIRE s. (TEHN.) matare, ștemuit. (~ metalului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ștemuire, ștemuirisubstantiv feminin
etimologie:
- ștemui DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.