7 definiții pentru ștanțat
Explicative DEX
ȘTANȚAT, -Ă, ștanțați, -te, adj. 1. Tăiat sau fasonat cu ștanța (1). 2. Gravat cu ștanța (2). [Var.: stanțat, -ă adj.] – V. ștanța.
ștanțat, ~ă a [At: LEG. EC. PL. 431 / V: (rar) st~ / Pl: ~ați, ~e / E: ștanța] (D. obiecte) 1 Tăiat cu ștanța (1). 2 Fasonat cu ștanța (2). 3 Prevăzut cu un model, cu o cifră etc. gravate cu ștanța (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTANȚAT, -Ă, ștanțați, -te, adj. 1. Tăiat sau fasonat cu ștanța (1). 2. Gravat cu ștanța (2). [Var.: stanțat, -ă adj.] – V. ștanța.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘTANȚAT, -Ă, ștanțați, -te, adj. Fasonat cu ștanța sau cu matrița. – Variantă: stanțat, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STANȚAT, -Ă adj. v. ștanțat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STANȚAT, -Ă adj. v. ștanțat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STANȚAT, -Ă adj. v. ștanțat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stanțat, ~ă a vz ștanțat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
ștanțat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
ștanțat, ștanțatăadjectiv
etimologie:
- ștanța DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.